30 sub 30 - ediția 2018: "Arta se întâmplă" - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Artă & Cultură |
|

30 sub 30 – ediția 2018: “Arta se întâmplă”

În societatea în care tinerii s-au îndepărtat tot mai mult de cultură, există oameni care își doresc să aducă arta cât mai aproape de fiecare individ în parte. De asta se ocupă și Victor Țăpeanu, actor și inițiator al proiectului Cuibul Artiștilor.
112 30 sub 30_Victor Tapeanu

Victor Țăpeanu a jucat pe scenă pentru prima dată în 2008, într-un spectacol realizat după o piesă de-a lui I.L. Caragiale. Juca atunci pentru că iubea aplauzele, mai mult decât momentul artistic în sine. „Bineînțeles, 10 ani mai târziu aplauzele nu mai sunt decât efectul unei munci nesfârșite și a unor căutări artistice și nicidecum un scop al gâdilării egoului“, spune actorul.

Proiectul său s-a născut în martie 2015, în contextul în care absolvenții facultăților de teatru din România nu dispuneau de spații suficiente pentru formarea lor profesională, locuri în care să poată repeta și să poată crea. Cuibul Artiștilor s-a transformat între timp în ceva mai mult decât un spațiu fizic. A devenit o familie care muncește zilnic pentru crearea și furnizarea către publicul tânăr a unor momente artistice de neuitat și mai ales… gratuite. Și asta pentru că totul a pornit de la ideea că oricine poate avea acces la cultură, lăsând, în schimb, la latitudinea spectatorilor plata pentru reprezentații prin donațiile opționale care se pot face la sfârșitul fiecărui spectacol. „Cred că accesul la cultură nu trebuie să fie îngrădit de niciun obstacol financiar, unii au, alții nu au, dar amândoi vor cultură, ce facem? O dăm tuturor și se va întoarce la un moment dat. A fost un risc, o inovație“. În principal, publicul vizat este alcătuit din studenți și din tineri, pentru care este pusă la dispoziție o platformă online, unde își pot rezerva locuri pentru spectacolele oferite de Cuibul Artiștilor.

300 de zile de Teatru (300ZDT) este cel mai amplu proiect la nivel național, care s-a bucurat de un real succes ca urmare a elementelor inovative aduse de către reprezentanții Cuibului: „Am jucat în sistem occidental (același spectacol mai multe zile consecutiv, astfel știau spectatorii când să își trimită prietenii la teatru), am jucat cu intrare liberă, astfel oamenii au putut să ne «testeze» pe gratis, până au înțeles de ce jucăm cu intrare liberă și am oferit și un pahar de vin pentru spectatori pentru că mi s-a părut faină ideea când am văzut-o la Opera din Amsterdam“. La cele 300 de reprezentații au fost prezenți, în medie, 148 de oameni pe seară.

Succesul a venit treptat, cu multă muncă, perseverență, nenumărate ore de repetiții, dar și compromisuri. „La început nu ne cunoștea nimeni, nu era niciunul din noi vreun influencer care să atragă mii de oameni. A fost muncă“.

Cuibul propriu-zis își are sediul, deocamdată, la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor din București, fiind locul fizic în care actorii se adună la repetiții, dar și spațiul în care se joacă săptămânal spectacolele pentru publicul larg.

Cum arată generațiile „30 sub 30” din 2012 până în prezent

Familia Cuibului s-a mărit treptat, iar în prezent a ajuns la 28 de membri, 28 de oameni conduși de aceleași obiective.  În cei trei ani de existență, rezultatele sunt vizibile în mod considerabil: 21 de producții, 704 reprezentații, 72.744 spectatori, două turnee naționale, două deplasări internaționale la Cahul și Barcelona.

Anul 2018 a debutat deja pentru Victor Țăpeanu cu multe provocări la nivel profesional. A decis să urmeze un masterclass la Odin Teatret (un teatru laborator din Danemarca condus de Eugenio Barba): „Începutul de an m-a prins într-o criză creativă, unde simțeam că mă repet, așa că am fugit la Odin Teatret (…) apoi am fost la Amsterdam, Paris, Berlin, Craiova să văd spectacole de talie mondială“. Îndemnat de o puternică dorință de cunoaștere, Victor asimilează în permanență valori și lecturi noi, din culturi variate cu care intră în contact. Cu toate acestea, tânărul actor nu ia în considerare ideea de a se muta definitiv în altă țară, pentru că, spune el, „este frumos să joci în limba ta. Iubesc să aud limba română și iubesc cultura din care fac parte și dacă sunt lucruri care nu-mi plac, încerc să fiu un model și să inspir.“ În viitorul apropiat, Victor plănuiește să își deschidă o academie internațională de artă.

Cum ți-ai depășit limitele?

Limitele nu există. Sunt doar bariere create de fricile din capul nostru. Singura limită (fizică) pe care o avem în viață este moartea. Conștientizând libertatea care există, de fapt, realizez că pot face orice, că arta se întâmplă fără limite.

Vezi cum arată generația 30 sub 30- ediția 2018

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii