La nivel național, deficitul total de forță de muncă era de aproximativ 300.000 de persoane, la începutul anului trecut, conform unui studiu realizat de realizat de KPMG în colaborare cu Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române la comanda Confederației Patronale Concordia. În cinci ani, economia României va avea nevoie de peste jumătate de million de persoane în plus.
Însă populația țării noastre este îmbătrânită din punct de vedere demografic și scade de la an la an, iar statul nu pare hotărât să ia măsuri pentru a stopa acest fenomen. În timp ce populația tânără se reduce din punct de vedere numeric, cea a persoanelor vârstnice crește. De exemplu, persoanele cu vârste de peste 65 ani au depăşit cu 471.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani, la 31 iulie 2019 faţă de 31 iulie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate în toamna anului 2019. La acea dată, vârsta medie a populaţiei a fost de 41,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2018.
În plus, România se confruntă cu o rată a natalității care scade anual. De pildă, în anul 2018, țara noastră a raportat cea mai scăzută natalitate din ultimii 50 de ani. Câteva motive ar fi fenomenul de emigrare, însă și instabilitatea economică și neîncrederea în societatea din România. Cei care aleg să plece în alte țări fac copii, însă nu se mai întorc în România, ci aleg să le ofere un trai mai bun în străinătate. Pe lângă emigrare, un alt motiv al scăderii natalității poate fi și dorința tinerilor români de a avea mai întâi o carieră și apoi a se concentra pe întemeierea unei familii.
Câteva țări europene care se confruntă cu aceleași fenomene au început să ia măsuri. De exemplu, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că majorarea natalității este una dintre prioritățile sale. Astfel, guvernul maghiar oferă familiilor tinere împrumuturi în valoare de aproximativ 30.000 de euro, și, în cazul în care în acea familie se nasc trei copii, baniii nu mai trebuie restituiți. Tot atunci, Orban le-a scutit pe viaţă de plata taxelor pe femeile care nasc cel puţin patru copii. De asemenea, toate femeile din Ungaria vor beneficia gratuit de tratamente de fertilizare in-vitro, statul ungar controlând acum toate clinicile care fac asemenea proceduri.
Importul de forță de muncă este una dintre soluțiile la care se uită companiile din România pentru a-și acoperi deficitul de forță de muncă. Studiul PayWell 2019, realizat de PwC România în toamna anului 2019, arată că 25% din companii iau în calcul importul de angajați, cererea fiind, în special, pentru muncitori necalificați sau sezonieri.
Industriile care se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă sunt cea a turismului și ospitalității, construcții și agricultură. Potrivit estimărilor PwC, pentru a susţine o creştere economică de 3,5% este nevoie de încă 1 milion de angajaţi, până în 2022.
„Importul forței de muncă poate fi o soluție temporară pentru anumite sectoare. Pe termen mediu și lung, însă, companiile ar trebui să se concentreze pe adoptarea și punerea în practică a unor programe de educație și dezvoltare a competențelor angajaților, în special digitale, având în vedere că în următorul deceniu automatizarea si introducerea inteligenței artificiale vor înlocui preponderent locurile de muncă care presupun activități repetitive. Inovarea și digitalizarea vor contribui la eficientizarea proceselor, urmând ca cererea pentru angajații mai puțin calificați să scadă, mai ales în domenii precum agricultură sau industrie manufacturieră, unde există cea mai mare probabilitate ca locurile de muncă să fie înlocuite”, a declarat Ionuț Sas, Partener, People&Organisation Leader PwC România.
În prima jumătate a anului 2019, peste 11.000 de persoane care nu aparțin Uniunii Europene și-au găsit un loc de muncă în România, cei mai mulți dintre aceștia fiind din Vietnam, Nepal, India, Republica Moldova și Sri Lanka.
Studiul PayWell mai arată o situație paradoxală cu care se confruntă România: deși companiile susțin că găsesc greu angajați, țara noastră are una dintre cele mai mari ponderi ale populației inactive din Uniunea Europeană.
„În același timp, ne confruntăm cu o situație paradoxală: avem una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniunea Europeană, de 3,2%, cea mai mică din ultimii 30 de ani, dar avem al treilea cel mai ridicat nivel al populației inactive dintre statele membre. Cauzele sunt diverse și multe dintre ele au legătură cu structura economiei pentru că există regiuni ale țării unde oportunitățile de angajare sunt foarte reduse sau inexistente. Unele companii au aplicat programe de educație sau formare profesională în aceste zone. O astfel de abordare ar contribui la utilizarea potențialului uman existent”, a declarat Oana Munteanu, Senior Manager, People&Organisation PwC România.
Deficitul de forță de muncă se vede, însă, și în sectorul IT&C, cu care România se „mândrește”, datorită abilităților și cunoștințelor programatorilor români, recunoscute la nivel internațional. Țara noastră are un deficit anual de peste 15.400 de specialiști IT, arată un studiu realizat de start-up-ul de educație IT Codecool și compania specializată în recrutare Brainspotting. Pentru a acoperi această nevoie, ar trebuie ca numărul de absolvenți al facultăților tehnologice să se dubleze.
Conform studiului, pentru ca România să ajungă unul dintre cele mai puternice hub-uri IT din Europa, ar trebui implementate măsuri precum: reconversia profesională; reținerea și repatrierea forței de muncă, prin oferirea de slujbe adecvate; creșterea calității abilităților, prin adaptarea curriculei universitare și prin investiții la nivelul fiecărei companii în perfecționarea competențelor precum și menținerea scutirii de taxe.
De la 1 ianuarie 2020, salariul minim pe economie s-a majorat de la 2.080 de lei la 2.230 de lei brut, ceea ce înseamnă o creștere cu 83 de lei a salariului minim net.
În tot acest timp, digitalizarea și automatizarea proceselor de muncă vor avea un rol din ce în ce mai important în rezolvarea deficitului de forță de muncă.
