Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Afaceri |
|

20 pentru 2020. Speranțe și provocări

Anul 2020 se anunță mai complicat pentru România decât cel precedent, dar mai plin de speranțe. Multe incertitudini ocupă agenda politică și agenda economică, într-o țară în care, din păcate, business-ul este strâns legat de deciziile politicienilor. De aici, sentimentul de nesiguranță și fragilitate.
Ludovic Orban - government meeting - Romania

Pe agenda 2020 a politicienilor figurează numeroase puncte divergente, care țin de interesele de partid. Alegerile locale din primăvară și alegerile parlamentare din toamnă sunt prioritățile acestui an pe scena politică. Dar și aici, lucrurile sunt complicate. PNL, Alianța USR Plus și PMP doresc alegeri locale în două tururi. În viziunea acestora, procedura ar favoriza crearea de alianțe la nivel local care ar putea înfrânge primarii PSD, care și-au consolidat, în ultimii ani, pozițiile într-un electorat captiv. PSD și UDMR resping categoric alegerile primarilor în două tururi. Un proiect de lege trecut prin Parlament nu ar avea mari șanse să fie adoptat pentru că PSD are o majoritate confortabilă, bazându-se și pe votul favorabil al formațiunii Pro România. O ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Orban l-ar situa pe acesta într-o poziție vulnerabilă, pentru că PSD a formulat deja intenția de a depune o moțiune de cenzură. Guvernul Orban va recurge la angajarea răspunderii pentru această chestiune.

Marea bătălie care se prefigurează pentru locale se va desfășura în București. Gabriela Firea (PSD), actualul primar general al Municipiului București, și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat. La începutul anului, Gabriela Firea a declarat la o televiziune de știri: „Candidez pentru un nou mandat la primăria generală a Capitalei. Consider că mi-am făcut treaba.” Opoziția îi contestă „treaba”. Gabriela Firea desfășoară de câteva luni o campanie de promovare a realizărilor sale pe televiziuni și în mediul online. PNL încă nu și-a stabilit candidatul, dar președintele Ludovic Orban a declarat răspicat că viitorul candidat al liberalilor va fi un membru de partid. USR și Plus încă mai poartă negocieri pentru a desemna un candidat unic al alianței între Nicușor Dan și Vlad Voiculescu. Oricum, Opoziția nu va avea un candidat unic pentru București, fapt care o situează pe Gabriela Firea în postura de principal favorit în cursa pentru câștigarea Bucureștiului. La fel de importante vor fi și bătăliile pentru câștigarea primăriilor de sector ale Capitalei. În fapt, aceste alegeri vor fi confruntări între PSD și PNL și mai puțin între profesioniștii administrației. Vom asista din nou cum politicul va încăleca profesionalismul în domeniul administrației.

Nici alegerile parlamentare din toamnă nu sunt de natură să creeze un câmp stabil, mai cu seamă pentru mediul de business. Ideea alegerilor anticipate a fost mult vânturată de toate partidele, inclusiv de președintele Klaus Iohannis. Procedura complicată din Constituție, cronofagă și birocratică, nu pare să ofere șanse reale pentru alegerile anticipate. Klaus Iohannis și Ludovic Orban au avut o întâlnire pe această temă și cei doi politicieni par hotărâți să conducă scena politică la alegerile anticipate. Graba lor se explică prin temerea ca, până în toamnă, PNL să nu piardă voturile electoratului în cazul unui eșec al guvernării liberale. Teoretic, subiectul este bun pentru declarațiile și talk-show-urile TV. Practic, anticipatele sunt o utopie în situația României. Urgențele sunt în altă parte și vizează mai cu seamă zona economică. Dar jocul politic va continua cu obișnuitul „joc de glezne” al politicienilor care își vor apăra interesele și mandatele.

În acest an, Guvernul Orban are o marjă de manevră destul de redusă. PSD este dornic de răzbunare după ce a suferit umilințele din 2019: alegerile europarlamentare, prezidențiale și pierderea guvernării. Guvernul PNL va fi supus mai multor presiuni din diferite direcții: PSD, aliații săi din parlament, președintele Klaus Iohannis și, nu în ultimul rând, presiuni din partea opiniei publice. În timpul scurs de la instalare, Guvernul Orban și-a manifestat preocuparea pentru stabilirea și adoptarea Bugetului de Stat pentru 2020. Guvernul a decis să adopte Bugetul prin procedura asumării răspunderii, fapt care a stârnit proteste din partea PSD.

Bugetul pentru 2020 este construit pe o creștere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% (reprezentând 40,545 miliarde de lei) și o rată medie a inflației de 3,1%. Veniturile bugetului sunt estimate la 360,1 miliarde de lei, reprezentând 31,8% din PIB, iar cheltuielile sunt situate la 400,7 miliarde de lei (35,48%). Vor primi mai mulți bani nouă ministere, printre care Ministerul Apărării, Ministerul Muncii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Justiției. Mai puțini bani sunt alocați pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerului Sănătății și Ministerul Mediului.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, a declarat că „este primul buget pe care cred că îl face Guvernul în ultimii ani de zile pe date reale. În același timp este primul buget care a avut ca obiective eliminarea risipei și direcționarea banilor spre sectoarele utile”. La rândul său, la adoptarea bugetului, premierul Ludovic Orban a declarat: „Guvernul nostru este hotărât să-și angajeze răspunderea pentru corectarea tuturor dezechilibrelor create de politica iresponsabilă a fostului guvern și care are capacitatea să refacă echilibrele din economie”.

În realitate, „fotografia” Bugetului de Stat relevă o stare de precauție. Principala grijă a ministrului Florin Cîțu este modul cum va reuși să plătească pensiile și salariile bugetarilor și să mențină echilibrul cheltuielilor. Mai cu seamă că, în 2020, se va aplica noua Lege a Pensiilor, o suprasarcină pentru bugetul de stat. Soluția pare la îndemână, dar complicată în același timp: împrumuturile. Și în acest an, va crește gradul de îndatorare al României. Încă din prima lună a acestui an, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) urmează să se împrumute de pe piața internă cu 8 miliarde de lei, cu scadența în 2023. Pentru anul 2020, necesarul de finanțare este de circa 85-90 miliarde lei. În această sumă intră deficitul bugetar prognozat pentru acest an de 40,5 miliarde lei, iar restul reprezintă datoriile care ajung la scadență ce trebuie rambursate. Dar o eventuală criză economică, ce s-ar declanșa la nivel internațional, ar pune în mare dificultate guvernanții și ar conduce România la stagnare sau chiar la recesiune. Analiștii economici estimează că deficitul de cont curent va rămâne mare în următorii ani. În combinație cu creșterea prognozată a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finanțare externă la niveluri excesive.

Bugetul 2020 este dator la capitolul investiții. Infrastructura rutieră a României rămâne la nivelul promisiunilor. La începutul anului 2019, guvernații din coaliția PSD-ALDE au promis inaugurarea a 180 de kilometri de autostradă în cursul anului. S-au dat în folosință 22 de kilometri. Lucian Bode, ministrul Transporturilor, consideră că, în acest moment, România ar avea nevoie de 40 de miliarde de euro pentru a-și pune la punct infrastructura rutieră și feroviară. Investițiile ar trebui făcute în următorii 10 ani, din împrumuturi externe. Ministrul estimează că, în 2020, ar putea fi dați în folosință între 45 și 100 de kilometri de autostradă. Dar Asociația Pro Infrastructura susține că, în cel mai bun caz, se vor inaugura 64 de kilometri. Singura carte câștigătoare a Guvernului Orban, în această situație, este să găsească soluții pentru deblocarea marilor proiecte de infrastructură. Dar sunt șanse reduse ca acest lucru să se întâmple, ținând cont că guvernul, cu o marjă redusă de acțiune, va fi preocupat mai degrabă de gestionarea țării până la alegerile parlamentare decât de dezvoltarea pe termen mediu. Așa încât, și în anul 2020, România va continua să sufere cu o infrastructură rutieră și feroviară deficitară.

Analiștii companiei Euler Hermes consideră că punctele forte ale României sunt calitatea de membru al UE și relațiile internaționale bune, datoria publică scăzută, sector industrial competitiv și un mediul privat de business dinamic. Printre punctele slabe se numără: instabilitatea guvernului, arieratele firmelor de stat, stimulentele fiscale excesive și vulnerabilitățile sectorului bancar.

Anul 2020 pare mai plin de speranțe decât cel abia încheiat. Alegerile parlamentare și locale generează de fiecare dată o emulației în rândul electoratului însoțită, firesc, de speranțe pentru o viață mai bună. De asemenea, mediul de business are speranțe ca guvernul să conștientizeze rolul determinant al companiilor private în generarea de valoare adăugată la bugetul de stat. Sunt așteptate măsuri care să conducă la o piață liberă și concurențială. Corectarea Ordonanței 114 este un semnal bun către mediul de afaceri.

Anul 2020 poate reprezenta pentru România consolidarea parteneriatelor sale strategice, într-o conjunctură internațională complicată. Dar cel mai important este ca diplomația și guvernații români să nu facă gafe precum cele din ultimii ani, care au condus la închiderea unor uși pe plan internațional.

România va fi în continuare o țară stabilă, cu oportunități, dar cu multe frustrări generate de incapacitatea clasei politice de a stabili o strategie de dezvoltare pe termen lung.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii