Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Afaceri |
|

20 pentru 2020. Când se vor întoarce românii în țară?

Românii din Diaspora se vor întoarce în țară când mentalitatea clasei politice se va schimba și România va oferi cetățenilor săi o viață decentă și o viziune de dezvoltare.
 aboneaza-te
084 dosar 13 diaspora

În anul 2020, Diaspora își va face bagajele pentru a reveni în țară? Sau plecarea românilor la muncă în străinătate va continua într-un ritm susținut? La aceste întrebări nu poate să răspundă niciun studiu și niciun demnitar român, în ciuda frământărilor și a crizelor care există în societatea românească. Plecarea românilor este o problemă gravă pe care, din păcate, politicienii o ignoră și o marginalizează. Cuvintele frumoase și mesajele „duioase de dor și încurajare” sunt adresate numai în campaniile electorale. Atunci, politicienii își amintesc de românii din străinătate. În fapt, pentru politicieni, fie că sunt de la PNL, USR sau PSD, Diaspora reprezintă doar o sursă de voturi, mai mare sau mai mică. La alegerile prezidențiale din decembrie 2019 (al doilea tur), circa 950.000 de români au mers la secțiile de vot amenajate în străinătate. Cea mai mare prezență a fost în Italia (190.000 de oameni), Marea Britanie (170.000), Germania (155.000) și Spania (130.000). Voturile din Diaspora au fost foarte importante pentru PNL și USR în alegerile europarlamentare de anul trecut și pentru Klaus Iohannis, care și-a adjudecat al doilea mandat de președinte al României. În acest an electoral, voturile Diasporei vor avea o importantă redusă în alegerile parlamentare. Actuala lege electorală alocă din partea Diasporei doar 6 locuri în Parlament (doi senatori și patru deputați). Se vehiculează câteva inițiative de modificare a Legii, prin care numărul parlamentarilor care să-i reprezinte pe românii din străinătate să crească la 15. Dar este puțin probabil ca până la alegerile generale să fie adoptată vreo modificare, ținând cont că PSD, cu o popularitate scăzută în afara granițelor, va încerca să blocheze această inițiativă. Așa încât, reprezentativitatea Diasporei va fi aceeași în Parlament, în contradicție cu rolul crescut al acesteia în societatea românească. La alegerile locale, voturile românilor din străinătate nu vor conta deloc.

Conform ultimelor estimări, potrivit misiunilor diplomatice ale României, circa 5,6 milioane de români au emigrat și constituie Diaspora și alți 4,1 milioane de români formează comunitățile istorice din Republica Moldova, Serbia și Ucraina. Principalele motivele care i-au determinat pe cei 5,6 milioane de români să plece sunt cunoscute și suportate zi de zi de românii care au rămas: sărăcia, veniturile mici, corupția, mediocritatea clasei politice, care nu a fost în stare, în ultimii 30 de ani, să ofere o promisiune credibilă legată de ce va fi România în viitor și, nu în ultimul rând, absența unei viziuni a societății românești. Altfel spus, România nu are un plan de țară care să le insufle românilor un rost al vieții. (Fiecare se descurcă cum poate.) Așa încât, peste 5 milioane de români au ales să-și caute un rost în viață, în afara granițelor. Prin munca lor, românii contribuie la PIB-ul țărilor în care trăiesc și muncesc. Dar ei contribuie și la PIB-ul României, prin banii care îi trimit la părinții și rudele rămase aici: aproximativ 3 miliarde de euro. Potrivit Eurostat, în 2018, românii din străinătate au trimis în România circa 2,97 miliarde de euro, în creștere cu 150 de milioane de euro față de anul precedent. Din total de 2,97 miliarde de euro, circa 2,66 de miliarde de euro provin din statele Uniunii Europene, iar 316 milioane de euro din afara UE. Drept consolare, Diaspora românească a depășit Diaspora poloneză, care a trimis 2,92 miliarde de euro. Revenind la reprezentativitatea Diasporei în Parlamentul României, este de-a dreptul o ironie a sorții (dacă nu o nedreptate strigătoare la cer) ca o comunitate care trimite în țară aproape 3 miliarde de euro în fiecare an să fie reprezentată atât de firav în parlamentul țării.

Diaspora românească este a cincea cea mai numeroasă diasporă din lume, raportat la numărul total al populației țării, arată un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), comandat în 2019 de Ministerul de Externe al României. Numărul emigranților români a crescut cu 2,3 milioane, de la 1,1 milioane în 2002 până la 3,4 milioane în 2016. În perioada 2015 – 2016, arată studiu, cel puțin 17% din totalul populației născute în România trăia în țările membre OECD. Aceste date arată pericolul ce amenință viitorul României: depopulare și îmbătrânirea populației. De aici, efectele dramatice asupra economiei naționale și a societății. Criza forței de muncă este o realitate acceptată de antreprenorii români din toate domeniile de activitate. La aceasta se adaugă și nivelul de pregătire mediocru al forței de muncă rămasă în țară, pentru că majoritatea celor care emigrează sunt specialiști bine pregătiți (cu diplomă sau educație medie). Cu o forță de muncă slab pregătită, economia românească nu are speranțe pentru a-și crește productivitatea și eficiența și nici nu devine atractivă pentru investitorii străini. Puțini politicieni din fruntea țării sunt conștienți de toate aceste riscuri generate de exodul românilor.

O mână de antreprenori și lideri din sistemul privat sunt conștienți de acest risc de țară. Această comunitate a înființat RePatriot, o platformă care își propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunitățile din țară. RePatriot nu se poziționează ca o organizație ce flutură slogane patriotice, ci are o abordare cât se poate de pragmatică, oferind românilor din Diaspora instrumente de sprijin, consiliere, mentorat, educație de afaceri pentru revenirea acasă. Printre membrii echipei RePatriot se numără antreprenori și manageri cu experiență: Felix Pătrășcanu (FAN Courier), Marius Bostan (VMB Partners), Dragoș Anastasiu (Eurolines), Dragoș Roșca (Smartree și Patiline) și Roxana David (Creadiv). Până acum, reprezentanții RePatriot s-au întâlnit cu peste 6.500 de români din străinătate și dezbaterile acestora au fost urmărite online de peste 19 milioane de români de pretutindeni. Dar cifrele contează mai puțin. La unul dintre evenimentele organizate de RePatriot, Dragoș Anastasiu a spus: „Pentru România, Diaspora este o comoară și ea trebuie tratată ca atare. Principalul lucru pe care românii și mai ales conducătorii săi trebuie să-l arate Diasporei este respectul”. (Dacă ne amintim câteva declarații jignitoare ale unor politicieni la adresa Diasporei sau evenimentele de 10 august 2018, se poate evalua cât de mic este acest respect al statului român.) Dar să nu ne imaginăm că RePatriot va reuși să convingă, într-un viitor apropiat, pe foarte mulți români să se întoarcă, atrași de noi oportunități în țară. Nu are forța unui magnet, nici ideologic, nici financiar și nici nu are bagheta lui… Harry Potter. Dar eforturile RePatriot sunt notabile și demne de stimă, într-o lume românească dominată de individualism, cumetrii și știri tabloide.

Românii vor începe să revină când România se va schimba. Declarativ, ei sunt dispuși să se întoarcă. Un studiu Open-I Research, realizat pe un eșantion de 1.810 de respondenți, la comanda RePatriot, relevă că 47% dintre românii emigrați vor să se întoarcă în țară. În același timp, 53% din românii emigrați declară că nu vor să se mai întoarcă în România, principalele motive fiind corupția, viața politică actuală și mentalitatea. În fond, Diaspora așteaptă și dorește o schimbare de mentalitate în conducerea României. De abia atunci se poate da un răspuns concret la întrebarea referitoare la timpul în care românii se vor întoarce în țară. Până una-alta, bagajele se fac pentru Otopeni-Plecare.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii