FacebookTwitterLinkedIn

Cunoscut în anii trecuți drept Raport de CSR și realizat doar de un număr limitat de companii, lideri ai domeniului, auditul indicatorilor nonfinanciari a trecut din 2016 încoace dincolo de departamentul care se ocupa cu alocarea bugetelor către cauze sociale și a ajuns o temă de strategie de business.

Pe fondul unor serii de modificări legislative, care au presupus transpunerea în România a Directivei Europene 95/2014, companiile listate la bursă, cu acționariat de stat sau/și cu peste 500 de angajați sunt obligate să depună, o dată cu raportul financiar, și un raport al rezultatelor nonfinanciare.

Anul 2019 a adus vești bune pentru transparența companiilor care activează în România: ordinul nr. 3456/2018 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2019, clarifică Ordinul Ministrului de Finanțe 1938/2016, care limita numărul de companii obligate să depună situațiile nefinanciare. În 2019, peste 600 de companii care au peste 500 de angajați sunt așteptate să facă publice informații privind modul cum implementează strategia de business și cum abordează teme precum relația cu furnizorii, problemele angajaților sau protecția mediului. Aceste informații ajută investitorii, consumatorii, autoritățile și alți stakeholderi să evalueze performanța nonfinanciară a companiilor mari și încurajează astfel companiile să abordeze sustenabil dezvoltarea afacerilor.

Dincolo de respectarea cerințelor legislative, raportarea nonfinanciară are avantajul că oferă o mai bună întelegere a riscurilor și oportunităților și astfel susține îmbunătățirea strategiei de management pe termen lung. Procesul de audit al indicatorilor nonfinanciari duce la eficientizarea proceselor, la reducerea costurilor și la creșterea productivității prin benchmarking și evaluarea performanțelor de durabilitate în ceea ce privește legile, normele, codurile și standardele de performanta. Companiile care raportează nonfinanciar urmând un standard solid de audit al rezultatelor nonfinanciare, cum este GRI, evită implicarea în eșecuri de mediu, sociale și de guvernanță, își înțeleg mai bine punctele slabe și punctele forte ale relației cu stakeholderii și își pot compara performanțele pe plan intern, precum și între organizații și sectoare.

O altă tendință vizibilă pe piața românească vizează, la fel ca la nivel internațional, apropierea de conceptul de economie circulară. „În Europa, producătorii sunt tot mai preocupați să mențină valoarea produselor, a componentelor și a materialelor de fabricaţie la cel mai înalt nivel de utilitate și valoare, pentru o perioadă cât mai lungă de timp, să scadă deşeurile, pentru a fi mai competitivi şi mai sustenabili. Şi în România, companiile vor vedea mai clar schimbările pe care le implică trecerea de la un model economic liniar, care pleacă de la premisa că resursele sunt abundente şi ieftin de eliminat, la un tipar de creştere care să favorizeze reutilizarea, repararea, recondiţionarea şi reciclarea”, afirmă Gabriel Ivan, country general manager al CHEP România, subsidiara liderului global în servicii de închiriere a paleților și containerelor, parte a Grupului Brambles. Compania a intrat pe piața locală în anul 2012, iar în anul financiar încheiat la 30 iunie 2018, veniturile din închirierea de paleţi reutilizabili au crescut cu peste 30% faţă de anul precedent. „Prognozele sunt optimiste în 2019. Ne așteptăm ca, după intrarea în vigoare a Ordonanței 74 (apărută în iulie 2018, care prevede o creștere a obiectivelor anuale de valorificare/reciclare pentru cei care introduc ambalaje pe piață – n.red.), să avem o creștere importantă în România”, adaugă Gabriel Ivan. El afirmă că în România, sute de companii au introdus soluţii de logistică circulară, iar liderii de piaţă din FMCG colaborează cu partenerii lor strategici pentru a obţine cea mai ridicată eficienţă posibilă în privinţa costurilor de  transport al mărfurilor şi a cantităţii de emisii, în programe de transport colaborativ. „Indiferent de puterea economică şi de sectorul de activitate, actualul context intern şi european va determina tot mai multe companii să implementeze soluţii de logistică circulară.”