Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Analize |
|

19 pentru 2019- România urcă pe prima scenă a Europei

Este anul în care România se află pe prima scenă a Europei, în luminile strălucitoare ale unui actor în rol principal. Reușitele României vor depinde de cât de bine se va implica în problemele care frământă în prezent Uniunea Europeană.
064 dosar 2 Romania

Anul 2019 figurează pe agenda României ca o perioadă extrem de bogată în evenimente de mare importanță.După un an 2018 dominat de tensiuni politice interne, generate mai cu seamă de manevrele Alianței PSD-ALDE în zona justiției și de războiul dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, peste care s-a suprapus cu entuziasm reținut sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, 2019 anunță un calendar bazat pe fapte care vor influența atât viața politică și socială, cât și viețile românilor. Anul 2018 a trecut măcinat de lupte pe mize mici. 2019 este anul mizelor mari, care necesită acțiuni și decizii fără echivoc. Este pregătită România să joace cu succes pe mize mari?

Cea mai mare miză a acestui an pentru România este Uniunea Europeană. De la începutul acestui an, România a preluat, pentru prima dată, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru următoarele șase luni. O răspundere majoră pentru autoritățile de la București. Pe 8 ianuarie a.c., la Bruxelles, ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a prezidat prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Apoi, pe 10 ianuarie, a avut loc la București ceremonia oficială de preluare a Președinției Consiliului UE de către România, eveniment la care au participat președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și comisarii europeni. Astfel, România a preluat atribuțiunile, adică, pe românește spus: „a intrat în pâine”. Dar până la această primă reuniune, s-au consumat pe malurile Dâmboviței uriașe energii pentru a răspunde la întrebarea: România este sau nu este pregătită să preia președinția Consiliului Uniunii Europene? Firește, cum se întâmplă de atâtea ori în astfel de situații, nu s-a ajuns la un consens, nici măcar la câteva răspunsuri clare. La jumătatea lunii noiembrie, președintele Klaus Johannis se arăta sceptic față de pregătirile de la Palatul Victoria: „România nu este pregătită pentru preluarea Consiliului Uniunii Europene, în condițiile în care la Guvern factorii responsabili sunt schimbați sau pleacă, iar lucrurile au luat-o razna”. Premierul Viorica Dăncilă l-a contrazis pe președinte, la mijlocul lunii decembrie, într-o prezentare pe această temă în Parlamentul României: „Ne-am pregătit temeinic, fiecare ministru are o agendă amănunțită privind atribuțiile și obiectivele legate de perioada președinției și vă asigur că România nu e și nu va fi cu nimic mai prejos decât celelalte state membre”. Poziția Opoziției (PNL, USR, PMP) nici n-a mai contat în această situație divergentă. Schimbul de declarații contradictorii s-a stins pe măsură ce timpul a înaintat spre marele eveniment.

Cât de pregătit va fi Bucureștiul pentru această misiune se va dovedi pe parcursul celor șase luni de președinție. Altfel spus, numai acțiunile miniștrilor de la Palatul Victoria și ale diplomaților români vor clarifica această dilemă. Este evident că România nu va juca singură această carte cu miză mare, ci va fi sprijinită de oficialii de la Bruxelles. Este un fapt pozitiv că autoritățile române și-au prezentat din timp obiectivele pe durata celor șase luni de mandat. Este vorba de patru piloni: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor regional și Europa valorilor comune.

Primul pilon, Europa convergenței, se bazează pe coeziunea care să asigure o dezvoltare durabilă și echitabilă pentru toți cetățenii europeni și să conducă la creșterea competitivității UE la nivel global. Al doilea pilon, Europa siguranței, se referă la securitatea internă a UE, la gestionarea frontierelor externe și la securitatea cibernetică. România se angajează să promoveze cooperarea între statele membre pentru pregătirea Uniunii Europene față de provocările de securitate ce amenință siguranța cetățeanului și spațiul european. Cel de-al treilea pilon, Europa – actor regional, vizează întărirea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii Europene în strânsă legătură cu procesele similare din cadrul NATO. În acest capitol sunt incluse și extinderea UE în Balcanii de Vest și promovarea intereselor comerciale pe plan mondial. Al patrulea pilon, Europa valorilor comune, susține stimularea coeziunii europene prin raportare permanentă la valorile comune pe care se bazează Uniunea. În acest mod, se poate combate eficient rasismul, intoleranța, xenofobia, populismul, antisemitismul și descuraja discursul bazat pe ură, lucruri care s-au manifestat în Europa, în ultimii ani.

Dincolo de cei patru piloni pe care se sprijină mandatul României la președinția Consiliului UE, reuniți sub motto-ul: „Coeziunea ca valoare comună europeană”, vor fi preluate peste 250 de dosare active de pe agenda Uniunii. Este foarte important de urmărit dacă dezideratele Bucureștiului, stabilite în cei patru piloni, vor fi puse în practică prin acțiuni concrete sau vor rămâne într-o mulțime de cuvinte, frumos aranjate, care „punctează la imagine”. Până la concretizarea acestor direcții ambițioase, mandatul Bucureștiului se va confrunta cu două chestiuni practice deosebit de importante pentru starea Uniunii Europene: Brexit și adoptarea bugetului multianual al UE.

Oricum se vor încheia cele șase luni de mandat, este sigur că România va avea șansa de a-și relansa imaginea de țară cu valori europene, având ocazia de a atrage atenția partenerilor din UE asupra lucrurilor sale bune.

 

Eu cu cine votez… pentru europarlamentare?

Pe 26 mai, vor avea loc alegerile europarlamentare. Românii își vor exprima votul pentru a-i desemna pe parlamentarii care îi vor reprezenta în Parlamentul European. Este primul test al partidelor politice într-un nou ciclu electoral. Pregătirile partidelor n-au demarat, somnolența specifică începutului de an încă se mai prelungește. Singurul partid care și-a desemnat cei 43 de candidații este Uniunea Salvați România (USR), la sfârșitul lunii noiembrie 2018. Lista a fost rezultatul unui scrutin intern și îi are în frunte pe Cristian Ghinea, Clotilde-Marie Armand și Nicolae Bogdănel Ștefănuță din Sibiu. La PSD, cel mai mare partid din România, listele nu s-au stabilit, se vor face și se vor desface în următoarele luni, dar decizia definitivă, cum toată lumea știe, îi va aparține președintelui PSD, Liviu Dragnea. Totuși, favoriți pe lista candidaților sunt actualii europarlamentari Dan Nica, Victor Boștinaru, Ioan Mircea Pașcu, dar se iau în calcul și candidaturile unor nume grele: Rovana Plumb, Nicolae Bădălău, Ilan Laufer, Doina Pană și Ecaterina Andronescu. Dar Liviu Dragnea va avea ultimul cuvânt! La rândul său, PNL pare puțin mai grăbit, anunțând că lista sa de candidați va fi definitivată până la mijlocul lunii februarie. Până la această oră, Crin Antonescu, fostul președinte al PNL, retras în ultimii ani de pe scena politică, și-a anunțat disponibilitatea de candida la un loc în Parlamentul European.

Pentru românii obișnuiți, scrutinul din 26 mai nu va reprezenta un eveniment major. Deși sondajele arată atașamentul ridicat al românilor pentru Uniunea Europeană, oamenii care vor fi trimiși în parlament nu le spun mare lucru electoratului autohton. Miza acestor alegeri va fi nivelul de participare al electoratului. În 2014, la ultimele alegeri europarlamentare, rata de participare la vot în România a fost de 32,4%, sub cea înregistrată în cele 28 de state ale Uniunii Europene (42,6%). Cea mai mică participare a fost în Slovacia (13%). Pentru aceste alegeri europarlamentare, oficialii de la Bruxelles mizează pe o campanie de atragere la urne a cetățenilor europeni, într-un context foarte complicat, generat de tendințe naționaliste și anti-UE. Care va fi impactul preconizatei campanii în România? Greu de anticipat! Un procent de participare de peste 32% va reprezenta o victorie nu neapărat a partidelor politice, care își trimit parlamentarii în Parlamentul European, ci o dovadă că românii au încredere în valorile Uniunii Europene.

 

Cine îl va înfrunta pe Klaus Iohannis?

La ultimele alegeri pentru funcția de președinte al României, în decembrie 2014, Klaus Iohannis a câștigat cu 54,5% împotriva contracandidatului său, Victor Ponta (45,5%). Pentru alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestui an, întrebarea firească este pe cine va bătea Iohannis? Nu scorul electoral va conta, nu primul sau al doilea tur, nu rata de participare la vot, ci care va fi candidatul care-l va înfrunta pe actualul președinte? Klaus Iohannis pornește net favorit în cursa pentru al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Iohannis se află în poziția lui Roger Federer, în vremurile sale bune, înaintea unui turneu de Grand Slam. Poate este forțată comparația! Dar nici cel mai pregătit analist pe politică internă nu poate răspunde la această întrebare: cine îl va înfrunta pe Klaus Iohannis? Călin Popescu-Tăriceanu, Liviu Dragnea, Gabriela Firea, Dacian Cioloș, Corina Crețu? Cine se va înscrie? Niciunul dintre aceste nume nu pare pregătit, în acest moment, să devină credibil într-o astfel de luptă. Atunci, probabil, Klaus Iohannis va candida de unul singur… Și va ieși al doilea, ca în vechiul banc. Ultimul sondaj IMAS, realizat în perioada 4 – 20 decembrie 2018, îl indică pe Klaus Iohannis la o cotă de 34,9% față de al doilea clasat, Călin Popescu-Tăriceanu, creditat cu 12,9%. O poziție mai mult decât confortabilă pentru actualul președinte. Alegerile prezidențiale se anunță ca un joc cu miză mare, dar fără jucători. Nu este momentul pentru a face aici un bilanț al mandatului președintelui Klaus Iohannis. Pentru a câștiga cel de-al doilea mandat este evident că Iohannis nu trebuie să facă o gafă de proporții în următoarele luni. Ceva în genul vizitei lui Mircea Geoană la Sorin Ovidiu Vîntu… Conjunctura externă îi este favorabilă președintelui în exercițiu. Summit-ul de la Sibiu din luna mai, dedicat Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024, care va reuni 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, va reprezenta un veritabil Grand Slam pentru Klaus Iohannis. Dacă președintele va puncta la capitolul imagine, atunci va avea o misiunea mai ușoară ca să câștige alegerile prezidențiale din decembrie 2019.

România va fi în atenția Uniunii Europene în acest an, în postura unui actor care joacă pe prima scenă. Cel mai important lucru pentru o reușită deplină este să nu-și dezamăgească partenerii, adică să nu-și uite rolul…

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii