Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Energie |
|

19 pentru 2019- Primii unicorni

Sunt multe incertitudini la orizont, dar un lucru pare mai clar ca niciodată: piața locală de energie va avea de suferit ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern.
UiPath Conference

România are oportunitatea de a deveni în perioada următoare un important hub și furnizor de energie în regiunea Mării Negre. Totul depinde de capacitatea autorităților centrale de a atrage și încuraja investițiile în acest sector și, în același timp, de a crea infrastructura necesară.

Exploatarea resurselor minerale din Marea Neagră, continuarea proiectelor de interconectare electrică, crearea coridorului de transport de gaze naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), atragerea și consolidarea unor parteneriate strategice precum cel cu Kazahstanul – unul dintre cei mai mari producători mondiali de țiței, crearea de surse alternative de aprovizionare cu produse energetice, încurajarea companiilor locale pentru dezvoltarea sectorului energetic, toate acestea sunt direcții importante pentru ca România să devină un nod important în regiune.

Pe fondul scăderii constante a rezervelor interne de țiței și gaze, România trebuie să-și asigure independența energetică, dar și dezvoltarea de rute alternative pentru aprovizionarea cu resurse minerale.

De exemplu, cantitatea totală de țiței produsă în 2016 în România a fost de aproximativ 27 de milioane de barili, iar consumul a depășit 82 de milioane de barili. La această rată de producție, rezervele dovedite de 330 de milioane de barili ar fi suficiente pentru acoperirea integrală a consumului din următorii 4 ani. În acest sens, Kazahstanul poate reprezenta o sursă importantă pentru România și un furnizor pentru susținerea aprovizionării constante cu țiței și, implicit, prin rafinăria Petromidia, cu produse petroliere. Mai mult decât atât, Kazahstanul poate fi unul dintre pilonii securității energetice ai României.

După circa 15 ani de la transformarea datoriilor istorice ale rafinăriei Petromidia, epopeea Rompetrol are șanse să se apropie de final în 2019. În 2013, Grupul Rompetrol (în prezent, KMG International) încheie cu statul român un memorandum de înțelegere pentru închiderea disputei privind conversia obligațiunilor Rompetrol Rafinare în acțiuni în favoarea statului roman. Documentul este aprobat și devine operațional în februarie 2014.

Acesta presupunea crearea de către cele două părți a unui fond de investiții în sectorul energetic de până la 1 miliard de dolari, cu o perioadă investițională de 7 ani. În același timp, KMG International se angaja ferm să ofere 200 de milioane de dolari pentru răscumpărarea a aproximativ 26,7% din acțiuni deținute de stat la Rompetrol Rafinare.

La finele lui octombrie 2018 – după 5 ani de la semnare, minunea s-a produs și s-a făcut primul pas – s-au pus bazele fondului de investiții romano-kazah, prin semnarea documentelor de constituire a fondului dintre KMG International și SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie). La finalul anului trecut, Ministerul Energiei a lansat o licitație pentru a achiziționa „Servicii de consultanță juridică pentru implementarea strategiei de privatizare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 626/28.07.2015 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unei cote din participația deținută de statul român la Societatea „Rompetrol Rafinare” – SA Constanța”.

KMG International este deținut integral de KazMunayGas – compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, investițiile realizate în România din 2007 (momentul preluării pachetului majoritar) și până în prezent depășind 4 miliarde de dolari, dacă includem și valoarea preluării.

Constituirea fondului reprezintă și un moment important pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Kazahstan, dar și un impuls pentru valorificarea oportunităților României de a deveni un lider regional în sectorul energetic.

România are resursele necesare pentru a deveni un hub energetic regional, iar dezvoltarea parteneriatului strategic cu Kazahstanul ar putea susține acest obiectiv. România dispune de resurse naturale proprii, are o poziție geografică strategică, are o capacitate mare de transport și stocare a energiei, precum și platforme centralizate și de tranzacționare.

Contribuția KMGI la capitalul fondului este de 150 milioane de dolari, iar o parte din aceasta, contribuția statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi asigurată tot de către KMGI.

Structura acționariatului fondului de investiții ce va derula proiecte în domeniul energiei este: KMGI – 80% și statul român – 20%.

Prioritatea fondului o reprezintă dezvoltarea proiectelor energetice, care ar urma să impulsioneze sectorul energetic din România, precum și consolidarea securității energetice a țării prin diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol și consolidarea climatului investițional de pe plan local.

Principalele direcţii de investiţii ale fondului vor urmări consolidarea activităţilor şi operaţiunilor Rompetrol, diversificarea surselor de aprovizionare cu ţiţei, atât a României, cât şi a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar şi stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiţii, cu un impact direct asupra economiei României.

KMGI a identificat cel puțin două proiecte majore ce pot fi dezvoltate prin intermediul Fondului kazah-român, cu o valoare a investițiilor ce depășește 200 de milioane de dolari și care vor produce un impact pozitiv asupra economiei României, în mod special datorită faptului că vor fi create aproximativ 2.000 de noi locuri de muncă.

Unul dintre proiecte vizează construcția unei centrale de cogenerare (de producere combinată de energie electrică şi termică) pe platforma Petromidia, în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia.

Centrala va funcţiona pe gaze, în ciclu combinat, va fi în cogenerare, şi va funcţiona de principiu, parţial, cu gaze din producția internă, care oricum furnizează şi acum cantitatea de gaze naturale necesară rafinăriei Petromidia. Restul gazelor va veni chiar de la rafinărie, fiind cel rezultat în urma procesului de rafinare al petrolului.

Puterea instalată a noii centrale va fi 75 MW, producţia sa de energie electrică urmând să asigure mai întâi necesarul rafinăriei Petromidia şi a reţelei de retail, iar cantităţile suplimentare, dacă există, vor fi vândute pe piaţă. Energia termică produsă va asigura, pe lângă necesarul rafinăriei, apa caldă şi căldură pentru oraşul Năvodari.

Investiţia în noua centrală va fi de 120 de milioane de dolari și va fi construită în patru ani.

Pe lângă aportul la business-ul lor, centrala va aduce beneficii comunităţii locale, prin livrarea de energie termică pentru oraş, bugetului, care va câştiga anual 20 de milioane de dolari din taxe, şi sistemului energetic naţional, pentru că ar contribui la stabilizarea producţiei şi distribuţiei în zona Dobrogei.

Un alt proiect vizează extinderea cu aproximativ 80 de stații a rețelei de benzinării Rompetrol pe piața locală. Noile stații vor fi dezvoltate prin investiții de tip greenfield, suma totală estimată ridicându-se la 100 de milioane de dolari. Astfel, vor fi create circa 1.250 de noi locuri de muncă, iar alte peste 5.000 de persoane vor fi implicate în diferitele stagii ale proiectului (design, construcție, execuție). Noile benzinării vor genera un profit operațional anual de circa 32 de milioane de dolari.

 

Piața locală de energie,  afectată de măsurile autorităților

În primul trimestru al anului, OMV și Exxon Mobile vor anunța decizia cu privire la exploatarea gazelor din Marea Neagră. Cele două companii ar fi trebuit să ia o decizie în acest sens în 2018, însă au precizat că autoritățile române au elaborat legea offshore prea târziu pentru a putea lua decizia de investiție anul trecut.  În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Cel mai important, în zona de apă adâncă, este Neptun Deep, derulat de ExxonMobil şi OMV Petrom, unde s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi. Exxon Mobil este operatorul blocului. Cele două companii au investit deja circa 1,5 miliarde de dolari în explorare, urmând să anunțe dacă vor lua decizia exploatării comerciale.

Taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor titulare de licenţe în domeniul energetic introdusă recent de Guvern ar putea duce la creşterea facturilor la energie în contextul în care oricum aceste companii activează într-un domeniu reglementat. Dincolo de efectele negative asupra consumatorului final, multe dintre companii vor fi puternic afectate, existând riscul să intre în insolvență, unele dintre companii fiind controlate chiar de statul român. Companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi CE Oltenia vor avea cel mai mult de suferit de pe urma taxei de 2% pe cifra de afaceri, însă măsura va afecta și companii precum OMV Petrom sau Romgaz, care au licenţe de producţie a energiei, dar al căror obiect de activitate principal este altul.

În ceea ce privește gazele naturale, potrivit noilor reglementări, prețurile de vânzare practicate de către producători si afiliaţi ai acestora în relaţia cu furnizorii şi consumatorii eligibili nu pot depăşi 68 lei/MWh în perioada 1 aprilie 2019- 28 februarie 2022, iar nerespectarea acestei obligativităţi va fi sancţionată cu 10% din cifra de afaceri.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii