Banca Transilvania a ajuns cel mai mare grup bancar din România, depăşind pentru prima dată BCR, ocupanta „tradițională“ a acestui loc. BCR, care după preluarea activelor Bancorex a devenit cea mai mare bancă din sistemul local, pierde această poziție după aproximativ 20 de ani. Evoluția celor două bănci în anii de după criză arată evoluții complet diferite. Dacă BCR a avut o evoluție modestă cu urcușuri și coborâșuri, Banca Transilvania, aflată la finele anului 2008 pe locul șapte în topul celor mai mari bănci după active, a crescut permanent. Astfel, de la circa 17 miliarde de lei în 2008, Banca Transilvania a fost cel mai dinamic jucător din top zece și a ajuns, la nivelul grupului, la active de peste 76,5 de miliarde de lei, în luna septembrie a anului 2018, în timp ce BCR, care a fost achiziționată în 2005 de grupul austriac Erste, a pierdut în acești ani circa 10% din cota de piață.
La această evoluție a contribuit atât dezvoltarea organică a grupului Banca Transilvania, cât și achizițiile efectuate de-a lungul timpului, de la un portofoliu de credite de la Bank of Cyprus, până la jucători de top precum Volksbank sau Bancpost. De altfel, urcarea pe primul loc în piaţa bancară locală a grupului Banca Transilvania a fost posibilă tocmai în urma achiziţiei Bancpost. Grupul Eurobank a semnat vânzarea Bancpost spre finalul anului 2017, în luna noiembrie. Aprobările necesare au venit în luna martie din 2018, iar operațiunile Bancpost au fost treptat integrate în cadrul Bancii Transilvania, urmând ca întregul proces să fie finalizat în primul trimestru al anului. Pe lângă rezultatele Bancpost, în situaţiile financiare ale grupului Banca Transilvania sunt incluse şi rezultatele diviziilor de leasing şi credite de consum ale Eurobank, precum şi cele ale băncii pe care Banca Transilvania o deține în Republica Moldova, Victoriabank.
În urma fuziunii cu Bancpost, Banca Transilvania a ajuns la 3 milioane de clienți, iar Grupul Financiar Banca Transilvania la peste 10.000 de angajați. Înființată acum aproximativ 25 de ani, BT a creditat, în ultimii zece ani, aproape 75.000 de companii, a plătit taxe la bugetul de stat de peste 3,7 miliarde lei și a investit peste 1,1 miliarde lei în dezvoltarea activității. Integrarea Bancpost în BT a început în aprilie, după ce a fost obținut acordul din partea Consiliului Concurenției și a Băncii Naționale a României (BNR), astfel că BT a putut prelua unitățile teritoriale active ale Bancpost.
Cursa continuă
Acum zece ani, această schimbare din clasament părea imposibilă, mai ales în contextul în care Banca Transilvania era într-o poziție vulnerabilă în momentul izbucnirii crizei. Cu toate acestea, liderii Băncii Transilvania au văzut în criză și o uriașă oportunitate, astfel că banca din Cluj și-a consolidat poziția în anii de după criză.
„Noi am dat în România peste cel mai dur moment și peste cea mai dură lecție din ultimii 70-80 de ani. Criza din 2008 a fost enormă. Nu eram pregătiți. Nimeni din țară nu era pregătit, nici măcar afară. Noi aveam o singură țară. Pariul era inevitabil. Trebuia să pariem pe România că își va reveni. Am avut 5 ani extrem de complicați. A fost o experiență de viață colosală”, declara Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.
La sfârșitul lunii septembrie a anului 2018, Banca Transilvania înregistra active în valoare de 76,5 miliarde de lei, în creștere cu 1,2 miliarde comparativ cu luna iunie și cu aproximativ 17 miliarde de lei față de finele anului 2017. Cu toate că Banca Transilvania a intrat în anul 2019 în postura de lider al sistemului bancar local, principalul său competitor, BCR, vine tare din urmă și încearcă să reducă diferența față de liderul clasamentului. La finalul lunii septembrie, Grupul BCR totaliza active de 72,2 miliarde de lei, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin față de Banca Transilvania. Astfel, în a doua jumătate a anului precedent, BCR a reușit să recupereze din handicapul față de BT, în contextul în care la mijlocul anului 2018 diferența dintre activele celor două grupuri era de 5,1 miliarde de lei. Numai în perioada iulie- septembrie, activele BCR au crescut cu aproximativ 2 miliarde de lei, punând presiune asupra liderului actual.
Și ocupanta locului trei, BRD, a înregistrat creșteri ale activelor totale în 2018, însă se menține departe de primele ocupante ale podiumului. Grupul BRD a înregistrat la finalul lunii septembrie a anului trecut active de 54,5 miliarde de lei, în creștere cu 600 de milioane de lei față de jumătatea anului.
Mai mult decât atât, Banca Transilvania a fost cea mai afectată companie listată la Bursa de Valori din București (BVB), în probabil cea mai dificilă zi a bursei locale din ultimele două decenii. La sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, în urma unui anunț fulger al Guvernului cu privire la implementarea unor noi reforme fiscale, BVB a înregistrat pierderi echivalente cu evoluția de pe întreg anul, iar indicele BET a scăzut și cu 11%. Acțiunile Băncii Transilvania au avut cel mai mult de suferit, valoarea acestora scăzând cu peste 20%, BT fiind cea mai afectată companie listată în zielele de declin ale bursei.
Căderea BVB a avut loc în contextul Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care a fost introdusă „taxa pe lăcomie” aplicabilă băncilor în funcție de evoluția ROBOR, precum și un pachet de măsuri pentru companiile din energie, printre care se numără o contribuție de 3% din cifra de afaceri, plafonarea prețului gazelor naturale sau controlul prețurilor pe piața de electricitate. În plus, participanţii la fondurile de pensii administrate privat din Pilonul II se vor putea retrage înainte de termen pe bază de cerere, începând de anul viitor, după minimum 5 ani de participare, iar comisionul de retragere înainte de termen este de 2% din valoarea activelor cuvenite.
Accentul pe tehnologie
În următoarea perioadă, digitalizarea va fi un factor determinant pentru configurația sistemului bancar local, iar jucătorii de pe piață au înțeles acest trend. În acest sens, Horia Ciorcilă preciza că Banca Transilvania se află într-un permanent proces de adaptare, din moment ce piața este caracterizată de dinamism, iar investițiile băncii în tehnologie se ridică la câteva zeci de milioane de euro anual.
„Nivelul de investiții pe care noi îl avem, de zeci de milioane de euro în tehnologie în fiecare an, mișcările mai agresive în piață, respectiv achizițiile pe care le-am făcut – acestea se datorează faptului că din 2009 până în 2015 ne-am adaptat permanent mental și financiar. Suntem o bancă sistemică. Evident că o firmă, iar noi nu facem excepție, trebuie să se adapteze unei alte perioade istorice care e diferită de ce era acum 10-13 ani. În afară de perioada istorică, trebuie să se adapteze și noilor dimensiuni. Acest lucru e o preocupare continuă. Ajută foarte mult și tehnologia, care nu exista înainte. Noi investim în tehnologie, credem în ea și suntem convinși că tehnologia e viitorul. Ne uităm la tot ce înseamnă aria de inovație posibilă, ne uităm și la modele de afară. Lucrăm cu lideri mondiali precum Oracle. Încercăm să ne uităm la ce ni se potrivește, la ce ne putem adapta, dar linia e evidentă. Tehnologia face bankingul mai rapid și mai aproape de client“, afirma președintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.
Pentru a ține pasul cu competitorii și cu noile nevoi ale clienților, BCR a lansat și în România platforma digitală de banking George, una dintre cele mai populare platforme de acest gen din Europa Centrală și de Est, având deja în această regiune circa 3 milioane de utilizatori. Prin platforma digitală George, BCR a pus la dispoziția clienților un mod mai simplu de a face banking, 100% online, astfel că încă din luna noiembrie a anului trecut românii își pot deschide un cont bancar fără niciun drum la bancă, prin intermediul semnăturii electronice. Potrivit reprezentanților BCR, George are rolul de a răspunde nevoilor noii generații, care este tot mai conectată la sfera digitală. Platforma George mai conține o serie de funcții, precum personalizarea aplicației, controlul bugetului, arhivarea operațiunilor bancare pe o durată de 7 ani și poate juca rolul unui asistent personal, oferind utilizatorului informații relevante despre ceea ce caută în aplicație, precum un produs, o locație sau un hotel.
Cu toate că primele două bănci din sistemul bancar local au conștientizat rolul important al tehnologiei, cea mai îndrăzneață bancă pe acest segment a fost ING. Aceasta a început anul trecut implementarea unui nou model operațional ce urma să fie implementat în sucursalele sale şi integrarea serviciilor bancare pe platformele sale digitale. Banca a realizat pe parcursul anului 2018 tranziția către un model digital de tip self-service. Prin urmare, în luna noiembrie anunța închiderea casieriilor la nivel naţional şi seria de noi servicii disponibile pentru clienţi. Principalul canal de tranzacţionare al clienţilor ING cu banca este Home Bank, cu aproape 80% dintre clienţii ING care au activat serviciul de internet banking. 80% dintre aceştia l-au folosit exclusiv de pe telefonul mobil, iar 99% dintre tranzacţiile de bază făcute de clienţii ING (plăţi sau transferuri din internet banking sau cardul online) erau făcute pe canale online.
După ce 2018 a adus prima schimbare de lider în sistemul bancar din România, 2019 pare să fie un an mult mai dificil pentru jucătorii de pe piața locală, mai ales în contextul impredictibilității legislative. După adoptarea Ordonanței de Urgență care instituie „taxa pe lăcomie“ și după alte zeci de modificări fiscale, creditarea ar putea să încetinească în 2019, iar profitul băncilor s-ar putea și el diminua. Astfel, 2019 vine cu noi provocări pentru băncile care activează în România, iar liderul clasamentului local, Banca Transilvania, va avea o misiune dificilă pentru a-și menține poziția câștigată după mai mulți ani de agonie.
