Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Industrie |
|

19 pentru 2019- Cu viteza melcului

Marile proiecte de infrastructură rămân doar pe hârtie, iar autostrăzile nu reușesc să spargă bariera promisiunilor electorale.
126 dosar 17 infrastructura

Nici 2019 nu pare să fie un an în care infrastructura națională să se dezvolte semnificativ,  fiind de așteptat ca multe dintre proiectele care au termen de finalizare în acest an să sufere noi amânări. Infrastructura deficitară a României, fie că ne referim la cea rutieră sau feroviară, este unul dintre principalele motive pentru care marii investitori se feresc de țara noastră. Numai în ultimii câțiva ani companii gigant precum BMW, Mercedes sau Volkswagen au ales să investească în alte state din regiune, în dauna României. Modernizarea infrastructurii nu a fost cu adevărat prioritară pentru niciun Guvern de după 1989, indiferent de culoarea lui politică, iar pierderile pentru economia locală sunt greu de cuantificat. Pare că guvernanții nu înțeleg nevoia urgentă a unei infrastructuri moderne, iar anul 2019 se prefigurează a fi un nou eșec pentru dezvoltarea infrastructurii naționale.

De indolența autorităților centrale pare că s-au săturat mai mulți primari din România, astfel că primarii orașelor Cluj-Napoca, Oradea, Arad și Timișoara și-au unit forțele și au format „Alianța Vestului”. Printre obiectivele Alianței se numără construcția unui drum de 110 kilometri, în regim de autostradă, modernizarea liniilor de cale ferată din regiune sau atragerea de fonduri europene direct de la Bruxelles, în următorul exercițiu bugetar 2020-2027. Şi Estul României vrea să facă parte din Alianţa Vestului. Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, susţine că i-a scris lui Emil Boc, primarul din Cluj Napoca, încă din luna noiembrie a anului pentru a-i propune o asociere „transcarpatică şi transpartidică”. Chirica a criticat Capitala, precizând că la Bucureşti „sunt toate timpanele înfundate”. Un alt element care scoate în evidență lipsa de eficiență a Guvernului este adoptarea de către Parlamentul României a legii care prevede construcția Autostrăzii Moldovei (Târgu Mureș-Iași-Ungheni). Deși construcția autostrăzilor este o atribuție a Executivului, legea a fost adoptată de Parlament, iar aceasta prevede că autostrada va avea o lungime de 320 de km. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor. Deși este un proiect care figurează în Master Planul de Transporturi, Guvernul insistă ca realizarea autostrăzii Târgu Mureș – Iași să se facă prin parteneriat public privat. Oficiali ai Ministerului Transporturilor pretind că legarea Moldovei de Transilvania prin Târgu Neamț – Bicaz ar fi prea scumpă. Doar sectorul Târgu Neamț – Mureș ar costa șapte miliarde de euro. Aceasta deși nu s-a făcut niciodată un studiu de fezabilitate solid care să scoată în evidență prețul.

Ritmul în care se desfăşoară principalele lucrări de infrastructură reprezintă o vulnerabilitate la adresa economiei naționale și un factor care afectează atât afacerile din țară, cât și bunăstarea românilor. În prezent, România are circa 800 de kilometri de autostrăzi, însă dacă promisiunile politicienilor din ultimele două decenii deveneau realitate, astăzi eram pe primele locuri în UE la capitolul kilometri de autostradă. În contextul în care Guvernul nu își asumă noi termene privind marile proiecte, infrastructura va fi dezvoltată tot cu viteza melcului.

Deși Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că în 2019 vor fi inaugurați 118 kilometri noi de autostradă, Asociația Pro Infrastructură susține că, într-un scenariu realist, ar putea fi inaugurați puțin peste 40 de kilometri în acest an, iar în scenariul cel mai optimist am putea avea 69 de kilometri noi de autostradă. Asociația Pro Infrastructură susține că ,,realitatea este cruntă” și că, de fapt în 2019 pot fi inaugurați cu siguranță doar 43,28 km, adică loturile 3 (mai-iunie) și 4 (august-septembrie) ale Autostrăzii A1 Lugoj-Deva (între Holdea și Șoimuș).

Autostrada Pitești-Sibiu este de maximă importanță pentru economia națională, fiind parte a coridorului IV Pan-European. În luna aprilie a anului trecut, CNAIR a publicat două anunțuri pentru proiectarea autostrăzii Sibiu-Pitești, pentru trei secțiuni: Sibiu – Boița (0,9 km), Boița – Cornetu (30,3 km) și Cornetu – Țigveni (37,4 km). În prezent, CNAIR urmează să anunțe constructorii care au câștigat licitațiile, astfel că autostrada Sibiu-Pitești va mai rămâne o perioadă bună de timp în faza de discuții. Un alt proiect important care se află tot la faza de discuții este autostrada Ploiești-Brașov. Anul trecut, Guvernul a lansat licitația pentru realizarea autostrăzii în parteneriat public-privat. Potrivit Guvernului, la începutul acestui an ar trebui anunțat câștigătorul proiectului în valoare de 1,3 miliarde de dolari.

Prin urmare, nici în 2019 nu vom ieși din paradigma clasicelor dezbateri pe tema infrastructurii naționale. Rămânem codașii Europei la numărul de kilometri de autostradă, infrastructura feroviară continuă să se degradeze, iar marile aeroporturi din țară încep să fie tot mai depășite de fluxul tot mai mare de călători. Nici nu mai poate intra în discuție realizarea șoselei de centură a Bucureștiului sau rezolvarea problemelor legate de trafic din marile orașe.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii