Cautare




, Staff

Industrie |
|

19 pentru 2019- Clasic versus modern

Te trezești dimineața și constați că nu ai mai nimic in frigider. Cobori repede la magazinul din colț să îți iei ceva rapid de mâncare, ouă pentru omletă, o cutie de lapte și fructe.
shutterstock_1018480075

Te bucuri că ai mai câștigat puțin timp și asta pentru că în fața ta la casă nu se află decât o persoană, la fel cum și comerciantul se bucură că le-a mai trecut un client pragul. Cât vor mai rezista, însă, micii comercianți pe piață? Vor reuși oare să mai dea din coate, suficient cât să-și păstreze locul și să nu fie înghițiți de marii jucători din retail?

Magazinele de proximitate au atras aproape 400.000 de noi familii cumpărătoare în primul trimestru al anului 2018, perioadă în care piața bunurilor de larg consum pentru acasă din România a înregistrat o creștere în valoare de 13% față de aceeași perioadă a anului anterior, relevă un studiu al companiei GfK România.

Dacă luăm și exemplul provinciei, există jucători care au au reușit să își găsească locul pe piață, chiar și după două decenii. Este cazul afacerii înființate de Dan și Dorina Mutu la Râmnicu Vâlcea,pornită ca un magazin care comercializa doar fructe și legume. Lanțul Annabella s-a extins de-a lungul timpului, ajungând astăzi la un număr de 66 de unități, în județul Vâlcea și Argeș. În prezent, Annabella este cea mai mare rețea de retail alimentar cu acționariat  românesc, după cifra de afaceri. În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor, business-ul fondat de soții Mutu au obținut vânzări de 255,5 milioane de lei, în creștere cu 17% față de 2016, iar profitul a fost de 10,4 milioane lei, mai mare cu 13% față de 2016.

În vreme ce Statele Unite se confruntă cu fenomenul mall-urilor abandonate și al magazinelor fizice închise, în România se deschid în continuare numeroase centre comerciale, iar vânzările acumulate de cele mai mari mall-uri din țară depășesc anual valoarea de 1 miliard de euro. Apetitul românilor pentru astfel de spații este în continuă creștere, motiv pentru care harta mall-urilor din România continuă să se extindă în 2019, prin deschiderea unor noi centre comerciale care urmează să fie inaugurate în Sibiu, Târgu-Mureș și Balotești.

 

Online-ul la putere

Piața bunurilor de larg consum a înregistrat în prima jumătate a anului precedent un avânt de 8,4% în comparație cu perioada similară din 2017, conform studiului de piață realizat de compania de cercetare GfK. Creșterea vine în egală măsură din inflație (+4%, dublu față de prima jumătate a anului trecut, potrivit Eurostat), cât și din intensificarea volumelor cumpărate.

Potrivit aceluiași raport, din perspectiva comportamentului de cumpărare, familiile din România au achiziționat mai des bunuri de larg consum pentru acasă, plătind cu aproape 5% mai mult la o vizită în magazin. În primele șase luni ale anului 2018, o familie a cheltuit în medie 3,500 de lei pentru bunurile de folosință curentă, cu 270 de lei mai mult decât în prima jumătate a anului 2017.

Decizia de cumpărare survine în urma creării unei nevoi. De acest lucru ține cont și retailerul românesc eMAG care a sesizat, de-a lungul timpului, apetitul românilor pentru cumpărături, punând bazele unui model de business care să satisfacă în mod constant nevoile clienților, dar mai ales să le simplifice parcursul de achiziție. De la „Online va fi mereu simplu” s-a ajuns în prezent la conceptul „La eMAG găseşti mai mult decât crezi”. În zona de e-commerce, eMAG a pornit de la clienţii cu educaţie înaltă, venituri medii şi mari care înţelegeau tehnologia și o adoptaseră. Simplificând procedurile, cu produse foarte uşor de găsit, de folosit şi de plătit și cu o comunicare la fel de simplă au ajuns la marea masă de oameni. „Este foarte simplu să faci comerţ acum. Modelul Marketplace a adus succesul eMAG-ului pentru mulți antreprenori tineri, pentru clienți și, într-o anumită măsură, pentru întreaga societate”, spunea Iulian Stanciu în cadrul ultimei ediții a Forbes CEE Forum.  În decembrie 2018, magazinul online inaugurat  în urmă cu 17 ani a atins o evaluare de 1 miliard de dolari, preluând astfel statutul de unicorn pe piața de e-commerce. Cifra de afaceri realizată în România de eMAG a crescut în 2017 cu 28% față de anul precedent, până la 2,58 de miliarde de lei, iar cifra întregului grup eMAG a depășit 4 miliarde de lei, chestiuni ce dovedesc și susțin parcursul către care se îndreaptă comerțul online în România.

Aplicația Bringo, inițiată de al doilea mare jucător din domeniu – Carrefour România este un alt exemplu de instrument menit să schimbe industria de retail de la nivel autohton. Platforma gândită și fondată de Mihai Păun, CEO al Ascend NetSolution, pune utilizatorul în legătură cu livratorii specializaţi care fac cumpărăturile în locul lui, fără a mai fi nevoie o deplasare fizică a clientului la hypermarket.

Comerțul modern domină în continuare piața de FMCG și nu numai, distanțându-se tot mai mult de cel tradițional. Cu toate acestea, hypermarketurile continuă să fie cel mai important canal pentru această industrie. În topul pieței de retail alimentar din România se situează detașat Kaufland România, urmat de Carrefour România și Lidl Discount. Kaufland şi-a menţinut poziţia de lider în comerţul alimentar, după cifra de afaceri obţinută, aceasta sărind de pragul de 10 miliarde de lei în 2017, devenind astfel al treilea mare jucător din economia României, după Automobile Dacia și OMV Petrom. Lanțul german este, totdată și cel mai mare angajator privat din România, depășind cifra de 15.000 de angajați la nivel local, potrivit reprezentanților companiei.

În 2017, Kaufland România a anunțat creșterea salariului minim al lucrătorilor comerciali la suma de 2800 lei brut cu tichete de masă – ceea ce reprezintă cu peste 60% mai mult decât salariul minim în România.

 

Tendințele viitorului

Cum schimbă tehnologia domeniul retailului și cum vom face cumpărăturile în viitor? Ei bine, magazinele viitorului nu vor mai avea vânzători, ci echipamente specifice care să eficientizeze întregul proces al cumpărăturilor.

Retailul offline este, așadar nevoit să țină pasul permanent cu viitoarele tendințe și să se adapteze constant la schimbările din domeniul tehnologiei. Astăzi, tot mai mulți retaileri vor să ofere clienților săi experiențe inedite în cadrul vizitelor din magazine. Acest lucru implică flexibilitate, atenție mărită la detalii, dar mai ales adaptare la noile trenduri. În materie de tehnologie, marii jucători din retail au la dispoziție mai multe direcții către care se pot îndrepta, atât în ceea ce privește soluțiile bazate pe simțul tactil, cât și cele deja implementate în sfera vizualului. Constant apar noi soluții cu rol de eficientizare a proceselor.  Indiferent că vorbim despre programe sau aparate specializate, acestea devin o necesitate pentru companiile din domeniu care vor să țină pasul cu concurența.

Comerțul a cunoscut numeroase transformări de-a lungul timpului, în încercarea de a se apropia mai ușor și mai rapid de consumatori. Digitalizarea permite implementarea unor soluții eficiente și rapide de checkout fingerprint pay, o metodă prin care cumpărătorii își achită cumpărăturile glisând cu degetul pe un aparat special conceput.  Această idee de fast tracking, implementată pentru prima dată în toamna anului 2017, într-un supermarket din Marea Britanie, va putea fi integrată și la nivel local, însă fără a exclude metodele clasice de plată, sub forma de cash sau card cu care românii deja s-au familiarizat.

Hot spot fast checkout va putea fi o altă metodă utilă pentru cumpărătorii români care doresc să achiziționeze doar un produs sau cel mult două, pentru a evita astfel formarea cozilor din centrele comerciale. Centrul de hot spot va putea funcționa și ca un centru de informații de tip info desk, unde se vor regăsi tablete de care clienții se vor putea folosi în eventualitatea în care doresc să afle mai multe detalii despre anumite produse. Comerțul online se lovește însă, paradoxal, de o barieră destul de puternică: oamenii. Râmâne la fel de dificil pentru acesta să se integreze și să ajungă la categorii cât mai mari de public, în condițiile în care părinții și bunicii noștri rămân în continuare fideli modalităților clasice de a-și face cumpărăturile. În final, numitorul comun al tuturor generațiilor de consumatori ar trebui să fie rapiditatea de a intra în posesia produselor dorite.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii