Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

18 pentru 2018 |
|

18 pentru 2018: Unde dai şi unde crapă

Lipsa forţei de muncă este principala problemă a României. O spun de mai mulţi ani managerii, iar cu timpul problema s-a agravat.
138 dosar 18 inv + munca

Grupul Manpower a raportat în 2017 cel mai mare deficit de talente, din 2007 până în prezent – 40% din companiile din întreaga lume au dificultăți în completarea posturilor. Japonia (86%), Taiwan (73%) și România (72%) sunt primele trei țări în care angajatorii nu găsesc persoanele de care au nevoie.

A patra revoluţie industrială este rezultatul fuziunii tehnologiilor în sferele fizice, digitale și biologice. Specialiștii prezic că va fi o perioadă grea, de schimbare a modului de viață, de lucru și de interacțiune al omenirii, cu impact asupra sistemelor de producție, management și guvernare. Pregătirea forţei de muncă depinde de educaţie. Iar aici problema stagnează de câţiva ani. Iată de ce, forţa de muncă şi educaţia constituie una dintre cele mai importante teme de urmărit în acest an.

Soluţii pe termen scurt pentru problema lipsei forţei de muncă ar fi şi au început să fie aplicate. Au fost recrutaţi angajaţi din Ucraina, Moldova şi din ţările asiatice, iar elevii şi studenţii au fost implicaţi în afaceri. În continuare ar fi nevoie de simplificarea Codului Muncii şi de dezvoltarea muncii de la distanţă, precum şi de creşterea mobilităţii geografice. Sunt multe măsuri ce pot fi luate şi am avem nevoie de o strategie, pe care cu toţii să o punem în practică. Iar pe termen mediu şi lung, soluţia este educaţia, împreună cu sistemul de învăţământ dual, realizat prin apropierea învăţământului de mediul de afaceri.

Avem o serie de oportunităţi, pe care le putem valorifica. Trăim într-o perioadă de schimbare de paradigmă în educaţie la nivel global şi avem acces la modele de succes din alte ţări. Evoluţia tehnologiei a înlesnit accesul la informaţie şi educaţie online şi conectarea cu întreaga lume. Accesul la educaţie şi la piaţa mondială a muncii în special în UE au contribuit la dezvoltarea personală.

Educaţia a devenit un punct de interes strategic şi pentru mediul de afaceri, care continuă să investescă în şcoli de meserii, pentru pregătirea profesională a viitorilor angajaţi. Companii germane precum Continental Automotive sau Star Transmission, divizie a grupului Daimler ce produce cutii de viteze la Sebeş, combinatul siderurigic ArcelorMittal din Galaţi, dar și grupul românesc City Grill şi-au creat propriul sistem de învăţământ profesional.

Există încă în sistemul de învăţământ profesori foarte buni, pasionaţi de educaţie şi care au bucuria de a relaţiona cu copiii, al căror model poate fi urmat şi de ceilalţi profesori. Tinerii sunt implicaţi în activitaţi de dezvoltare personală extraşcolare, inclusiv voluntariat şi proiecte în serviciul comunităţii, care compensează ariditatea şcolii şi le dezvoltă abilităţile socio-emoţionale.

Tehnologia şi multiculturalismul i-au învăţat pe tineri să-şi exprime sentimentele şi să ia atitudine.

Cauzele problemelor din sistemul de învăţământ sunt lipsa leadershipului şi a managementului profesionist la toate nivelurile, de la şcoală până la minister; schimbările foarte dese la conducerea ministerului şi lipsa unor miniştri profesionişti şi vizionari; echipele numite politic nu sunt capabile să aplice o strategie până la capăt, iar structura ministerului rămâne inertă;  au fost scrise strategii fără planuri de acţiune şi fără resursele adecvate pentru implementare; şi cel mai rău este că nu există o viziune comună la nivelul societăţii, o strategie comună pe următorii 10-20 ani, valori comune asumate, indiferent de partidele de la putere.

Astfel, rezultatele sistemului incompetent sunt o rată de 42% de analfabetism funcţional în rândul adolescenţilor, peste 19% rata abandonului şcolar, promovabilitate scăzută la Bacalaureat, raportată la numărul total de elevi, ponderea foarte mare a tinerilor între 20 şi 24 de ani neangajaţi şi neîncadraţi în programe de educaţie sau formare (23,6% NEETs- locul 2 in Europa), centralizarea excesivă şi birocraţia împovărătoare pentru profesori/directori de şcoli, alocarea inechitabilă a resurselor spre mediile bogate, în dezavantajul celor sărace, multitudinea datelor colectate şi neutilizate pentru analize şi formularea de politici publice, milioane de euro cheltuite pe formări şi pe platforme online, fără ca aceste platforme să fie utilizate ulterior de către elevi şi profesori.

Piața resurselor umane va fi în curând dominată de generaţia millennials, care va trebui să lucreze împreună cu generația X, ce se va retrage mai târziu. Cei din generaţia millennials, care au sub 30 de ani, au un set unic de valori, nevoi și viziuni asupra lumii, sunt mult mai puțin dispuși să-și sacrifice viața pentru muncă, vor să fie judecați după rezultatele lor și să primească frecvent feed-back, și o atenție personalizată de la șefii lor. Nu sunt atașați de instituțiile pentru care lucrează, jumătate dintre ei căutând noi oportunități de angajare, până când găsesc organizații cu o misiune și cu un scop pe care îl respectă. Vor un salariu corect, iar pentru ei salariul este mai puțin important decât pentru generațiile anterioare.

Oferta de lucrători cu studii superioare este redusă. La examinarea celei de-a patra revoluții industriale, specialiștii sunt împărțiți în două: în timp ce o parte aplaudă contribuția sa la creșterea eficienței, a productivităţii și îmbunătățirea calității vieții pentru populația din întreaga lume, cealaltă parte arată că piața va fi separată în angajaţi cu un nivel scăzut de calificare și cei cu înaltă calificare şi cu salarii mari, ceea ce va conduce la tensiuni sociale. Natura muncitorului se confruntă cu propria revoluţie, iar în atragerea talentelor sunt dificultăţi în toate sectoarele de activitate, atât în cele aflate în expansiune (BPO, SSC, IT, retail etc), cât şi în cele care odată erau prestigioase (financiar, consultanţă etc).

Educaţia a devenit un punct de interes strategic şi pentru mediul de afaceri, care investește în şcoli de meserii, pentru pregătirea profesională a angajaţilor.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii