Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

18 pentru 2018 |
|

18 pentru 2018: #rezist aproape de români

#rezist trebuie să reziste tentației de a se transforma într-un partid politic. Nu este menirea activismului civic de a intra în politică și nici nu este momentul unei asemenea decizii.
072 dosar 18 rezist

La două zile după Crăciun, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții a 43 de organizaţii civice, unele aflate la originea protestelor privind schimbarea legislaţiei penale care a avut loc în Parlament, în cursul acelei luni. Tema întâlnirii a fost discutarea legilor justiţiei şi a modificărilor codurilor penale. Semnificația acestei întâlniri poate fi comentată în fel și chip. Poate că premierul a avut o agendă mai relaxată în final de an și a dat dovadă de mărinimie sau curtoazie, fiind primul oficial PSD care s-a întâlnit cu oamenii din societatea civilă, care au condus protestele din tot anul 2017 împotriva deciziilor luate de alianța de guvernământ PSD-ALDE. Poate că aceste ONG-uri au beneficiat de un lobby eficient, reușind să deschidă ușa premierului. Poate că a fost „mâna lungă” a ambasadelor străine la București, care au apăsat pe clanța de la ușa biroului primului-ministru. Se pot face o mulțime de scenarii.

Două chestiuni nu pot fi puse la îndoială pe seama acestei întâlniri. Prima: întrevederea a avut un final așteptat – activiștii și-au expus punctele de vedere privind modificările la legile Justiției și au indicat direcțiile în care trebuie să decurgă lucrurile – consultarea Comisiei de la Veneția și demiterea ministrului Justiției, Tudorel Toader –, iar Mihai Tudose a ascultat și n-a făcut nicio declarație concretă. De aici, a rezultat încă o dată prăpastia ce se întinde între cele două „tabere”.

A doua certitudine: mișcarea civică din România și-a câștigat o poziție credibilă, devenind pentru prima dată un partener de discuții la o masă oficială din Palatul Victoria. Este pentru prima dată când organizațiile civice au putut să-și exprime opiniile și ideile într-un dialog cu PSD. N-a fost ușor să se ajungă aici. Blocul de monolit al alianței PSD – ALDE, ajutat de cele două teleleviziuni torpilă, România TV și Antena 3, n-a pierdut nicio ocazie, în anul abia încheiat, să discrediteze manifestările societății civile, formulând tot felul de acuzații, ba că în spatele acestor ONG s-ar afla miliardarul Soros, ba că protestatarii sunt finanțați de multinaționale, ba că sunt amestecate ambasadele străine, în frunte cu ambasadorul american Hans Klemm. Orice om cu scaun la cap – ca să spunem așa – știe că acest „arsenal” de discreditare nu are nicio urmă de adevăr. Asemenea bazaconii au fost folosite, eficient, în urmă cu 27 de ani, în Piața Universității, când au venit minerii la București și „au descoperit dolari” în sediul PNȚ-CD. Alte vremuri, aceleași manipulări!

Anul 2017 a marcat nașterea societății civile în România. De la Revoluție încoace, activismul civic a fost privit cu superficialitate, cu multe semne de întrebare, cu îngăduință și a fost considerat „o cantitate neglijabilă”. De aici și ușurința Puterii de a discredita și de a pune la colț organizațiile civice. Semne timide ale reacției societății civile au apărut imediat după tragedia de la Colectiv (octombrie 2015). Dar adevărata coagulare a mișcării #rezist s-a întâmplat la începutul anului 2017, când noua putere instalată la Palatul Victoria a adoptat Ordonanța 13, prin care erau scăpați de dosarele din Justiție mai mulți lideri, în frunte cu Liviu Dragnea, președintele PSD. Mișcarea civică nu s-a născut numai în București, ci a cuprins marile orașe ale țării. Această dinamică dovedește că activismul civic nu este doar o putere locală ori conjuncturală, ci are un caracter național. Instrumentul care a condus la cristalizarea și consolidarea mișcării civice este reprezentat de rețelele de socializare, mai cu seamă de Facebook.

România are în prezent o generație de oameni cu o ridicată conștiință civică, inspirată din valorile democratice din Europa de Vest și ajutată de înalta tehnologie în comunicare. Dar nu numai atât. Reprezentanții #rezist sunt atenți la toate mișcările de pe scena societății românești. Astfel, #rezist pare să devină o forță care este mai eficientă, cel puțin până acum, decât Opoziția (PNL, USR și PMP). Cu alte cuvinte, tot mai mulți români acordă o mai mare încredere #rezist decât partidelor din Opoziție sau presei părtinitoare, care își face jocurile în funcție de interese. Trăgând linie sub realizările anului 2017 în România, #rezist este cel mai mare câștig în planul social, oricâte comentarii denigratoare i s-ar aduce. Simbolistica #rezist depășește notorietatea unor lideri care s-ar putea așeza în fruntea acestei mișcări civice și reprezintă o umbrelă civică sub care se adună valorile de dreptate, echitate și justiție.

La începutul acestui an, la câteva zile după întâlnirea cu premierul Mihai Tudose, 19 organizații şi comunităţi on-line au transmis un mesaj președintelui Klaus Iohannis prin care i-au solicitat să-și folosească atribuţiile de mediator pe care i le conferă Constituţia şi să folosească „toate mijloacele”, astfel încât „România să nu devină un proiect blocat, eşuat din punctul de vedere al statului de drept, capturat de reţele infracţionale”. Semnatarii, printre care #activAG Piteşti, Comunitatea „Vă vedem din Sibiu”, Asociaţia Aradul Civic, Asociaţia Civică ProFest, Corupţia Ucide, Grupul civic #Insist și Iniţiativa România, i-au cerut șefului statului să solicite un punct de vedere Comisiei de la Veneţia, în problema modificării legilor Justiţiei. Acest gest, la început de an, când românii se trezesc cu greu din mahmureala sărbătorilor, arată o mișcare civică atentă la viitor și la prioritățile societății românești.

Cu siguranță, anul 2018 va fi la fel de dificil pentru societatea civilă ca și cel abia încheiat. Entuziasmul și energia pot fi înlocuite cu resemnarea sau blazarea. Dar este greu de crezut că lucrurile câștigate în 2017 se vor evapora dintr-o dată. Cel mai mare risc ce amenință #rezist este tentația de a se transforma într-un partid politic. Pentru că #rezist s-a născut ca un semnalizator al derapajelor politice și un catalizator al unor forțe care n-au nicio legătură cu lumea (subterană) a partidelor românești. #rezist poate contribui la asanarea mediului politic din România doar printr-o activitate independentă, care să arate abuzurile și riscurile unei clase politice care își urmărește propriile interese și lucrează cu spatele la cetățeni.

 

19 Organizații civice și comunități online i-au cerut președintelui Klaus Iohannis să solicite un punct de vedere Comisiei de la Veneţia în problema modificării legilor Justiţiei.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii