Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

18 pentru 2018 |
|

18 pentru 2018: Miza României- independența justiției

Anul 2018 este important și pentru procurorii‐șefi ai DNA și Parchetului General, Laura Codruța Kövesi, respectiv Augustin Lazăr. Cei doi și-au făcut destui dușmani în ultimii ani și presiunile pentru debarcarea lor au crescut în ultimele luni.
076 dosar 18 justitie

În ciuda presiunilor, atât Kövesi cât și Lazăr și-au văzut de activitățile specifice instituțiilor pe care le conduc, dar au fost mult mai reținuți, în 2017, în apariții publice decât în alți ani. Totuși, modificările la Legile Justiției, care pun în pericol independența procurorilor, au generat mai multe opinii critice din partea șefului DNA și a Parchetului General. „Noi (procurorii – n.red.) avem dreptul la opinie. Am făcut observaţii de fiecare dată când au fost modificate legi care ne priveau direct”, a declarat Laura Codruța Kövesi, în septembrie 2017, ca reacție la decizia ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a trimite pachetul de legi în Parlament. Pe același ton direct și frust, șefa DNA a mai spus: „Tudorel Toader trebuie să explice de ce vrea să schimbe Legile Justiţiei. Nu am văzut niciun fel de fundamentare, nu ştiu ce analize au fost avute în vedere”.

La rândul său, Augustin Lazăr, declara,la mijlocul lunii decembrie 2017, cu prilejul protestelor magistraților din București, că aceștia îşi doresc un dialog cu cei care vor să modifice legile după care funcţionează sistemul judicar şI că „au luat o atitudine care, la nivel european, cu precizie, înseamnă o lecţie anticorupţie”.

Genul acesta de declarații, care nu au fost izolate pe parcursul anului, au dovedit că șefii celor două instituții fundamentale în lupta împotriva corupției, sunt foarte atenți la mișcările politice care pun în pericol independența procurorilor. Reacțiile celor doi demnitari au arătat că le pasă mult mai mult de independența colegilor procurori decât de funcțiile lor care, oricum, au mandate precise și sunt trecătoare.

Atacurile asupra procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi vor continua și în acest an, folosindu-se același „arsenal greu” prin discreditarea și lansarea în mass-media a unor scenarii care o plasează drept „actor” în așa-numitul „stat paralel” – o invenție a liderilor PSD- ALDE. Cel mai recent atac, pe care Kövesi va trebui să-l suporte, este lansarea, la începutul anului, a unei acțiuni disciplinare a Inspecţiei Judiciare împotriva ei, care este acuzată de trei abateri disciplinare. I se impută procurorului-şef al DNA, printre altele, manifestări care aduc atingere onoarei și probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Această cercetare a pornit de la un material de presă (înregistrare audio ocultă), difuzat anul trecut la televiziunile apropiate de PSD. Apoi, a devenit „un refren favorit” al jurnaliștilor de a-l întreba pe ministrul Tudorel Toader

dacă intenționează s-o revoce din funcție pe Kövesi. De fiecare dată, răspunsurile ministrului Justiției au fost evazive.

Nici Augustin Lazăr n-a scăpat de presiuni. La sfârșitul anului trecut, deputatul PSD Cătălin Rădulescu i-a cerut ministrului Tudorel Toader, revocarea din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, susţinând că acesta „defăimează” Parlamentul, numindu-i pe parlamentarii din Comisia specială pentru modificarea Legilor Justiției, drept „infractori de rang înalt”. Deși solicitarea a rămas fără răspuns din partea lui Toader, aceasta se adaugă la panoplia de manevre menite să pună presiune pe Augustin Lazăr.

În 2018, atât pozițiile deținute de Kövesi și Lazăr, cât și activitatea procurorilor șI judecătorilor vor fi afectate dacă modificările la Legile Justiției, operate la foc automat de majoritatea parlamentară PSD – ALDE, la sfârșitul anului trecut, vor ajunge, până la urmă, să fie publicate în Monitorul Oficial. Este rândul președintelui Klaus Iohannis să intre în „scenă”, dar spațiul de manevră este destul de redus, pentru că nu va putea să blocheze definitiv acest pachet „nociv” pentru România. De ce este periculos? Pentru că o Justiție controlată de interesele politicienilor ar înseamna o notă foarte proastă în fața partenerilor din Uniunea Europeană și SUA. Practic, România ar fi în situația să se îndepărteze de la valorile democrației occidentale, parcurs pe care și l-a asumat în ultimii 15 ani, și să devină o țară cu probleme.

În fapt, elita conducătoare a României se află, din 2017, la o răscruce: ori respinge definitiv pachetul de legi care subminează independența Justiției ori adoptă „pachetul”, punând Bucureștiul pe „lista neagră”. În cel de-al doilea caz, România va urma pe drumul inaugurat de Ungaria și Polonia, țări cu justiția subordonată politicului și vizate cu sancțiuni de către Bruxelles. Mai mult, parteneriatul cu SUA va fi serios pus la îndoială de partea americană. Încrederea americanilor într-un partener precum România, aflat în prima linie pentru a descuraja extinderea Rusiei spre Vest, va fi zdruncinată. Toate eforturile ambasadorului american Hans Klemm, din ultimii doi ani, vor fi de-a dreptul șterse de implementarea acestui „pachet de modificări”.

Apoi, dacă „pachetul” va fi pus în practică, Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), procesul de verificare regulată a progreselor pe care România le are în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, combaterea corupției și a crimei organizate, se va prelungi pe o perioadă nederminată, aproape fără speranță de a fi ridicat. Și nu în ultimul rând, cum va arăta România la Bruxelles, la începutul anului viitor, când va prelua preşedinţia Consiliului UE? Bucureștiul se va afla într-o situație cel puțin stânjenitoare. Această „carte”, pe care PSD se pregătește s-o joace, va fi cu siguranță pierzătoare pentru România.

Singura „carte” câștigătoare este renunțarea la controlul politic al Justiției. Această decizie, care ar putea veni pe fondul creșterii economice, ar conduce atât la consolidarea încrederii partenerilor externi, dar și a investitorilor străini, care ar avea siguranța că România este un stat de drept. O Justiției independentă va schimba nu numai imaginea țării, dar și structura în profunzime a societății românești.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii