Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

18 pentru 2018 |
|

18 pentru 2018: A fi sau a nu fi…cu Dragnea?

PSD a intrat în al doilea an de guvernare de la preluarea puterii cu aceleași poveri. Cea mai grea este Liviu Dragnea.
BUCURESTI- PARLAMENT- LIVIU DRAGNEA- DECLARATII

Anul 2018 a început pentru Partidul Social Democrat (PSD) în aceeași notă de tensiune internă. Cel mai puternic partid din România nu-și găsește liniștea nici după primul an de guvernare, în care nu a fost „deranjat” nici de Opoziție, de protestele societății civile, de președintele Klaus Iohannis și nici de mesajele ambasadelor străine la București.

În primele zile ale anului, nimic nu anunța răsturnarea Guvernului Tudose. Pe agenda partidului a fost introdusă „restructurarea guvernului”. Cele 24 de ministere au părut dintr-odată prea multe. Ca de obicei, tema a fost vehiculată de liderii PSD în spațiul public prin declarații contradictorii și evazive. De asemenea, s-a pus pe „tapet” și organizarea unui congres extraordinar. Aceeași tactică de împrăștiere de „fumigene”.

Tot acel carusel de declarații, pe teme punctuale, reflectă, atât indeciziile care frământă conducerea PSD, cât și lipsa de viziune și perspectivă. Fiecare membru din conducerea partidului spune ce-i trece prin cap, în funcție de interese obscure. De altfel, acest comportament public al partidului a fost specific pentru primul an de guvernare.

Acele chestiuni pașnice – restructurarea guvernului și congresul – nu anunțau tulburările care au avut loc în PSD cu o viteză amețitoare. Tensiunile mocnite au răbufnit în guvern, între premierul Mihai Tudose și Carmen Dan, ministrul de Interne, care a propus demiterea lui Bogdan Despescu din funcţia de inspector general al Poliţiei Române, din cauza scandalului polițistului pedofil. În regim de urgență, a fost convocat Comitetul Executiv al PSD și, târziu în noapte, Mihai Tudose și-a dat demisia. A doua zi, Tudose și-a înaintat demisia președintelui Klaus Iohannis și s-a făcut nevăzut. Nici măcar n-a vrut să mai dea ochii cu premierul nipon Shinzo Abe, care venise într-o vizită istorică la București. Penibil moment! Liderilor PSD puțin le-a păsat că premierul Japoniei venise însoțit de reprezentații celor mai importante companii din Țara Soarelui Răsare. Acest gen de comportament poate fi caracterizat în multe feluri. Dar denotă, în primul rând, o crasă lipsă de responsabilitate față de interesele țării. Mesajul este clar: poate să vină și sfârșitul lumii, dar șefii PSD rămân în ședințe pentru a-și împărți puterea. Cel care îi ține în această luptă este Liviu Dragnea. Președintele PSD are un palmares nefericit: a răsturnat două guverne ale coaliției PSD-ALDE, în decurs de un an. Trist record pentru România!

În mod firesc, se pune întrebarea dacă un posibil al treilea guvern PSD-ALDE va rezista până la mijlocul acestui an. Tot Dragnea a propus-o pe europarlamentarul Viorica Dăncilă pentru postul de premier, chiar dacă, „de ochii lumii”, alegerea a fost, chipurile!, a partidului. Și președintele Klaus Iohannis a acceptat propunerea.

Totuși, cea mai „arzătoare” chestiune este: va fi 2018 anul în care Liviu Dragnea va fi debarcat din fruntea PSD? Sau, parafrazând o celebră replică shakespeariană, „A fi sau a nu fi… cu Dragnea, aceasta-i întrebarea.” Se pot face multe pronosticuri. Indiferent de răspunsuri, un lucru este cert: PSD va avea un an mult mai dificil la guvernare. Dificultățile nu provin din promisiunile cuprinse în faimosul Program de Guvernare, care a contribuit la victoria PSD în alegerile din decembrie 2016, cât mai cu seamă din realitățile de zi cu zi ale societății românești pe care partidul majoritar nu este în stare să le gestioneze. Deși a ieșit victorios în două rânduri cu Grindeanu și Tudose, dând impresia că este cel mai puternic om din PSD, Liviu Dragnea este vulnerabil, pentru că poziția sa depinde de liderii locali. Loialitatea acestora se poate fisura dacă șeful nu-și va ține promisiunile: alocare de fonduri de stat și europene. Este greu de crezut că, în acest an, un congres extraordinar al partidului ar putea să-l debarce pe Dragnea.

O altă povară pe care Liviu Dragnea trebuie s-o poarte este reprezentată de dosarele sale din justiție. În acest caz, unitatea PSD este fără fisură. Dovadă modul cum au fost adoptate, la „foc automat”, Legile Justiției, în ultima lună a anului. O manevră de mare amploare, care îl avantajează pe șeful PSD.

România pare să se afle într-un moment favorabil, în timp ce PSD suferă. România a avut o creștere economică de 7% în 2017, peste cea prognozată de 5%, puterea de cumpărare a salariaţilor a crescut cu 11%, iar cea a pensionarilor cu 12%, în primele 10 luni ale anului în curs. Aceste cifre au fost raportate de Mihai Tudose în ședința Parlamentului în care s-a aprobat Bugetul de Stat pentru anul 2018. De altfel, acest buget este considerat de șefii PSD drept „cel mai generos buget de investiții pe care l-a avut România post-revoluționară”. Bugetul Ministerului Sănătății este de 8,7 miliarde de lei, cu 4,6% mai mare decât în 2017, iar bugetul Educației se ridică la 21,3 miliarde lei, în creştere cu 241% față de anul precedent. Dar Ministerul Transporturilor a primit 9,1 miliarde de lei credite bugetare, în creștere cu doar 0,9% față de 2017, un semn evident că nici în acest an nu vor fi dați în folosință nici măcar 50 de kilometri de autostradă. Punctul slab al bugetului este lipsa oricărei perspective în dezvoltarea infrastructurii și absența investițiilor. Opoziția și-a făcut datoria, semnalând slăbiciunile construcției bugetare, oricum n-a fost băgată în seamă!, dar cel mai aplicat critic a fost președintele Klaus Iohannis care, deși a promulgat Legea Bugetului de Stat, a atras atenția, punct cu punct, asupra mai multor vulnerabilități.

Dar Guvernul Dăncilă trebuie să fie atent nu numai la modul cum va împărți banii de la buget, ci mai cu seamă la efectele deciziilor pe care PSD le-a luat în anul abia încheiat. Vor fi pregătiți guvernanții să reacționeze la eventualele efecte nedorite, precum colectarea redusă a taxelor și impozitelor, sau fruntașii PSD vor continua să fie preocupați de împărțirea banilor în scopuri „electorale”, de „statul paralel” sau de „comploturile” puse la cale de Soros? Cu siguranță, PSD își va continua în 2018 campania de acaparare a structurilor din administrație, punându-și oamenii de încredere (mai mult sau mai puțin competenți) în funcțiile-cheie din teritoriu.

În al doilea an al guvernării PSD, sub conducerea lui Liviu Dragnea, România are o agendă mult mai urgentă decât luptele interne de partid, care au devenit plictisitoare pentru majoritatea românilor.

7% reprezintă creșterea economică a României în 2017, conform conducerii PSD.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii