Cautare




, Contributor

Agricultură |
|

18 pentru 2018: Eternul potențial

Producţia agricolă obţinută anul trecut a fost de aproape 27 de milioane de tone de cereale, circa 1,4 tone pe cap de locuitor. Se poate, însă, mult mai bine.
132 dosar 18 agricultura

Bilanţul agriculturii de anul trecut înregistrează nouă recorduri istorice la producţiile de grâu, secară, rapiţă, orz şi orzoaică, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi şi struguri. Într-un an bun din punct de vedere climatic, fermierii au reușit să obțină cele mai mari producţii la grâu (10,1 milioane de tone, cu 4,8 tone la hectar), rapiţă (1,6 milioane de tone, cu 2,8 tone la hectar), mazăre (298.600 de tone, 2,7 tone/ha), floarea-soarelui (3,1 milioane de tone, cu 2,7 tone/ha), orz şi orzoaică (2,04 milioane de tone, 4,9 tone/ha), soia (405.300 de tone, 2,3 tone/ha), porumb (14,5 milioane de tone, 5,8 tone/ha), iar la cartof (18,8 tone/ha) şi struguri (6,5 tone/ha) sunt cele mai mari producţii medii la hectar. „Sunt cele mai mari producţii de până acum”, a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii, care a subliniat că cel mai important obiectiv realizat în 2017 este implementarea sistemului de acordare la timp a subvenţiilor pentru fermieri. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 2,766 de miliarde de euro.

Pe 8 ianuarie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) relua plăţile către fermieri, aferente campaniei 2017. Peste 16.000 de fermieri sunt autorizaţi să primească o sumă totală de 43,6 milioane de euro. „Noi am spus foarte clar că vom da subvenţiile la timp şi în primul minut și, din ziua de 16 octombrie, am dat drumul la plăţi, am reuşit ca la peste 90% din cei cu drept de a primi subvenţia să le dăm avansul şi, din data de 1 decembrie, am dat drumul la plata regulară sau lichidarea, aşa cum spun fermierii. Până la această dată, lichidarea a ajuns la peste 60% dintre beneficiari. S-au alocat sumele necesare din bugetul de stat pentru ca banii să ajungă la femieri şi am încheiat anul cu un rezultat bun din acest punct de vedere: am acordat ca subvenţie 1,432 miliarde euro şi suntem în situaţia de a preciza că, astăzi, avem în visteria României 664 de milioane de euro care au venit deja de la Uniunea Europeană şi în lunile următoare, începând cu 1 februarie şi în zilele care urmează în primul trimestru, vom primi şi restul de bani, înţelegând aici undeva la 900 de milioane de euro”, a declarat în stilul său tradițional Petre Daea. Plățile din cadrul schemelor de sprijin se fac în perioada 1 decembrie – 30 iunie.

 

Și totuși nu e bine

Ne aflăm totuși în fața unui paradox. Deși avem o producție internă record în 2017, am importat mâncare de cinci miliarde de euro. „Exportăm materii prime, implicit subvenție, suntem net exportatori de subvenție, în loc să facem produse cu valoare adăugată în România, să creăm locuri de muncă în România. Avem o producție record de 10,1 milioane de tone de grâu, dar cu toate astea, jumătate din totalul pâinii pe care o consumăm vine din comerțul intracomunitar”, a declarat Emil Dumitru, președinte al Federației Naționale Pro Agro. Românii cumpără, în continuare, mai mult din import. Iar asta se vede în deficitul balanței comerciale. Iar deficitul de peste 700 de milioane de euro, va fi acoperit de producția record la cereale.

Exportăm cereale în Egipt, Iordania, Spania, Vietnam şi Libia. Egipt a cumpărat cereale româneşti în valoare de 259 mil. euro în 2016, Iordania de 170 mil. euro, Spania de 168 mil. euro, Vietnam de 153 mil euro, iar Libia de 120 mil. euro, potrivit datelor Eurostat. În 2016, România a exportat 11,8 milioane tone de cereale, ceea ce reprezintă 54% din producţia totală de cereale a țării. Cu o producţie de 21,8 milioane de tone de cereale în 2016, România a ocupat locul şase în topul celor mai mari producători de cereale din UE.

În 2017, România  a înregistrat producţii de cereale cu peste 20% mai mari faţă de anul precedent, de circa 27 de milioane de tone, însă o mare parte din aceste producţii, în special cele de porumb, încă sunt depozitate în silozurile marilor fermieri, care aşteaptă să obţină preţuri mai bune decât cele oferite în campania de recoltare.

 

Preţurile alimentelor mai cresc

Producătorii din industria alimentară anunță un nou val de majorări de prețuri la carne, ouă și pâine. Deocamdată, nu avansează procente clare. În toamna anului trecut, ouăle s-au scumpit într-o singură lună cu 30 de procente, iar untul cu șapte procente. Rata medie a prețurilor de consum a crescut anul trecut cu peste 3,2%, cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani. Iar anul acesta, creşterile de preţuri continuă. „Creșterea prețurilor la combustibil și energie influențează și prețurile alimentelor. Putem vorbi de o creștere de câteva procente, dar cred că mai mult de 4,5%”, a spus Dragoș Frumosu, președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA).

Ministrul Agriculturii a dat asigurări că nu vor fi scumpiri importante la alimente. „Am spus-o de fiecare dată că aceste prețuri vor oscila, dar ne interesează amplitudinea unor asemenea prețuri”, a declarat Petre Daea. Producătorii sunt de altă părere. „Va fi o majorare, nu așa de mare cum se crede, nu așa de mică cum se speră, în primăvara asta. Ce va fi după aceea e foarte greu de spus”, a declarat Sorin Minea, președintele Federației Patronatelor din Industria Alimentară. De asemenea, dacă vremea ar afecta însă producția agricolă în acest an, şi asta se va simți în prețuri.

Consiliul Concurenţei a demarat o analiză, la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a determina cauzele scumpirii accelerate a alimentelor, unul dintre posibilele motive fiind creşterea deficitului bugetar, care duce la majorarea importurilor şi pune presiune pe inflaţie, declara Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

 

Mai mulți bani 

Bugetul MADR a crescut în 2018 („credite bugetare”) la 23,5 miliarde de lei, cu 23,6% mai mult decât alocarea din 2017, potrivit Legii bugetului de stat. Fiind ordonator principal, MADR va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) faţă de acest buget, în valoare totală de până la 27,59 de miliarde de lei. Ministrul Petre Daea le-a explicat parlamentarilor că întreaga construcţie bugetară a MADR pe 2018 „este întemeiată pe programe”, exemplificând cu unul dintre subiectele sale favorite – oaia. „Din cauza lipsei de interes de până acum, lâna nu avea preţ, nu avea piaţă, iar manopera era mai scumpă, deci tunsul costa mai mult decât banii obţinuţi la valorificare. A fost o lipsă de interes care se deversa într-o atitudine de revoltă în rândurile ciobanilor şi s-a ajuns ca ei să arunce lâna”, a spus Petre Daea.

Revenind în zona serioasă, Daea afirmă că România are cea mai mare resursă din UE de pajiști, pășuni și fânețe, respectiv 4,8 milioane de hectare – „cât suprafețele similare din Elveția, Olanda și Belgia la un loc”. Acesta este un avantaj încă insuficient valorificat de crescătorii de animale.

În 2017 au fost atrase 3,33 miliarde de euro, din care din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) – 1,772 miliarde de euro, procent de absorbţie 99,9%, iar din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – 1,550 miliarde de euro, faţă de 507 milioane de euro în 2016, potrivit datelor prezentate de minister.

În programul de irigaţii  au fost investiţi anul trecut peste 1 miliard de euro, care se regăsesc în reabilitarea a 86 de amenajări de irigaţii viabile ce vor iriga două milioane de hectare de teren. De asemenea, la programul de reabilitare a structurii secundare de irigaţii, prin Măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, cu o alocare financiară de 435 de milioane de euro, au fost depuse 150 de proiecte în valoare de 146,3 milioane de euro. Prima etapă din cadrul Programului Antigrindină a fost dată în funcţiune pe 15 aprilie 2017, cu 34 de puncte de lansare, care acoperă 500.000 de hectare, iar, până la sfârşitul anului, erau în diferite faze de execuţie încă 26 de puncte de lansare, care vor fi operaţionale la data de 15 aprilie 2018 şi vor acoperi o suprafaţă de 835.000 de hectare.

 

Programe reuşite 

Programul de Tomate este o altă mențiune făcută de oficialii de stat. S-au înscris în program 9.350 de legumicultori şi au beneficiat de ajutorul de 3.000 de euro aproape 4.400 de fermieri. Aceştia au încasat în total 59,3 milioane de lei. Fermierii înscrişi au obţinut o producţie totală de 50.000 de tone de roşii fără pesticide, care au fost livrate pe piaţă, diminuând astfel importul. În 23 octombrie 2017, a început ciclul al doilea al programului, în care participă încă 4.432 de legumicultori.

Programul de susţinere a crescătorilor de ovine a fost eficientizat prin deschiderea a nouă centre de preluare a lânii şi încheierea unor contracte pentru valorificarea ei, după cum susține ministrul Agriculturii. Subvenţia pentru lână nu i-ar ajuta cu adevărat pe ciobani să valorifice lâna întrucât nu există o piaţă reală unde aceştia să poată vinde această resursă, potrivit unor critici enunţate în cadrul dezbaterilor parlamentare asupra bugetului agriculturii. „Eu sunt agronom înainte de a fi ministru şi specialist în agricultură înainte de a vorbi despre ea. Astăzi, în România, există nouă centre de preluare a lânii, sunt contracte deja semnate pentru valorificarea acestei resurse”, a declarat Daea, răspunzând unor critici ale parlamentarilor. El a precizat că a considerat necesară oprirea degradării celei mai valoroase resurse care aducea venit și care îi stimula pe crescătorii de ovine.

„România are peste 36.000 de tone de lână, o resursă extraordinară. Până acum, peste 70% din cantitatea de lână se ardea, se abandona. O să vedeți în curând ce produse se fac din lână. Am decis să dăm 1 leu/kg de lână, pentru a stimula valorificarea acestui produs, pentru că leul se plăteşte dacă lâna se dă cuiva, iar pentru asta trebuie să facem rețele în România, în zone unde ai capacitatea de a aduna oamenii, în zone consacrate.” Cercetarea din agricultura românească a fost serios afectată în ultimii ani, iar dezvoltarea centrelor de cercetare a fost ignorată. În ultimii opt ani au fost aplicate Hotărâri de Guvern doar pentru reorganizarea a trei unităţi de cercetare, din 52 existente. MADR afirmă că a reuşit să facă toate HG-urile necesare. O parte au fost publicate în Monitorul Oficial, iar altfele vor fi în curând publicate, aflându-se încă în analiză.

Anul acesta vor fi promovate noi programe pentru porcinele şi taurinele din rasele româneşti, programul Bivoliţa, programele pentru păsări, pentru agricultura din zona montană, pentru dezvoltarea de depozite pentru legume-fructe, centre de preluare şi prelucrare, „Şcoala la stână” şi susţinerea învăţământului din liceele agricole. Cu alte cuvinte, dintotdeauna România a avut perspectiva unui avantaj competitiv prin agricultură. Dacă acesta va fi valorificat, suntem în avantaj.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii