Cu doar câteva zile înainte de a trimite această ediție la tipar, Ion Țiriac prezenta ziariștilor cea mai nouă jucărie a sa: un Mercedes-Maybach S 650 Cabriolet. Este primul dintr-o serie limitată de doar 300 de exemplare și prima decapotabilă produsă sub marca Mercedes-Maybach. Exteriorul mașinii este întruchiparea luxului, iar interiorul îi oferă utilizatorului nouă concepte de culoare redate prin lumini. Preţul este la fel de exclusivist: 340.000 de euro. Omul de afaceri spune despre colecționarea mașinilor că a devenit „o boală cronică, nu mai este doar o pasiune”.
O altă pasiune a omului de afaceri pare a fi, în ultimii ani, ieșirea cu declarații în presă. Cel mai recent, omul de afaceri a intrat într-o dispută de la distanță cu guvernatorul Mugur Isărescu. Țiriac susține că Arenele BNR aparțin de drept statului român, care trebuie să redobândească folosința asupra administrării acestora, conform scopului și să fie reintroduse în circuitul sportiv național și internațional. Țiriac amintește că, în aprilie 1990, când International Tennis Federation (ITF) a ajuns la arene să vadă dacă se poate juca Cupa Davis, a găsit condiții improprii. Dar în șase săptămâni baza a fost pusă în funcțiune la standarde internaționale, iar Țiriac afirmă că a plătit atunci câteva sute de mii de dolari. El cere guvernatorului BNR să dea ceea ce aparține tenisului.
Cunoscut în toată lumea ca jucător profesionist de tenis și, mai apoi, ca unul dintre cei mai prolifici manageri, Țiriac revenise în România după revoluţie, când înființase Banca Comercială „Ion Ţiriac”. Era prima instituţie bancară cu capital integral privat care a intrat pe piaţă după căderea comunismului. Numele fostului tenisman a atras numeroşi investitori persoane fizice, o parte dintre aceştia rămânând în bancă, în pofida fuziunilor succesive care au avut loc în ultimul deceniu. Tenismanul român a fondat afacerea cu câteva milioane de mărci germane. Și-a vândut, în 2015, toate acțiunile (45%) pe care le deținea la Unicredit Țiriac Bank către grupul italian UniCredit Bank. Ar fi primit în schimb 700 de milioane de euro, conform unui raport al Ernst & Young.
Pasionat de maşini
Au urmat afaceri în retail şi în industria auto, industria aeronautică și în asigurări. Deţine, de asemenea, și un important portofoliu rezidenţial. Companiile deţinute de omul de afaceri includ astăzi Ţiriac Holdings, ŢiriacAIR, Allianz-Ţiriac Asigurări România, ŢiriacAuto, Ţiriac Leasing, Țiriac Energy, complexul rezidenţial Stejarii Country Club, situat în nordul Bucureştiului.
În plus, deţine muzeul auto Țiriac Collection situat vizavi de Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni, unde sunt expuse peste 160 de maşini de lux rare, modele Jaguar, Bentley, Mercedes Benz și Rolls Royce, care fac parte din colecţia sa personală. Mașinile de colecție sunt investițiile care au devenit „vizibile” publicului, prin expoziția de mașini Țiriac Collection, inaugurată în 2015. Cel mai „vechi” exponat este fabricat în 1899, iar colecția cuprinde mașini care au aparținut cântărețului Elton John, actorului și cântărețului de jazz Sammy Davis Jr. sau fostului pilot de Formula 1, Bernie Ecclestone. În domeniul financiar, miliardarul deține 44% din acțiunile Allianz-Țiriac, unul dintre cei mai puternici jucători din piața românească de asigurări. La sfârșitul lui 2015 a vândut acțiunile (15%) pe care le deținea în cadrul Metro Cash&Carry România, către grupul german pe care îl convinsese în 1996 să intre pe piața autohtonă.
În plus, Țiriac Imobiliare a preluat controlul integral asupra unui proiect imobiliar – Buzești Center, situat în apropiere de Piața Victoriei din Capitală, în care vrea să investească circa 30 de milioane de euro. Țiriac a devenit unicul acționar al clădirii de birouri după ce una dintre firmele care face parte din grupul său, Weybridge Imobiliare, a preluat participația de 40%, deținută de omul de afaceri Khalil Abi Chahine și firma Daim Imobiliara, controlată de Dumitru Creștin și familia sa. În 2014, autoritățile bucureștene au eliberat o autorizație de construcție pentru o clădire de 11 etaje, în care se puteau închiria 18.000 de metri pătrați.
Următoarea mișcare în zona de imobiliare este construcția altei clădiri de birouri în zona Expoziției, pe o parte din terenul pe care în prezent se află Țiriac Auto. CEO-ul Țiriac Holdings, Dragoș Dinu, spunea că se iau în calcul și opțiuni cum ar fi relocarea diviziei auto, iar faptul că prin acea zonă va trece magistrala M6, care va lega Gara de Nord de Aeroportul Henri Coandă, este motivul pentru care investițiile din cadrul Țiriac Holdings se îndreptă către zona Expoziției. Directorul tehnic de la Metrorex aprecia că un termen realist pentru finalizarea lucrărilor este 2022.
În imobiliare, Țiriac este implicat și în proiectele rezidențiale Residenz și Stejarii. În 2013, a fost inaugurat complexul Stejarii Country Club, care se află în incinta proiectului imobiliar, după o investiție de 18 milioane de euro. Complexul oferă servicii de relaxare și wellness, este dotat, printre altele, cu teren de golf, pistă de scrimă, teren de squash și este construit pe o suprafață de 22.000 de metri pătrați în pădurea Băneasa. Fostul tenismen mai are în plan câteva proiecte grandioase în Capitală: Ansamblul Rezidenţial Grant și un bloc turn spectaculos.
În domeniul energiei, Țiriac este prezent prin Țiriac Energy, care avea în plan deschiderea a 200 de benzinării, o parte francize şi o parte staţii care să funcționeze fără operatori umani, plata făcându-se cu cardul bancar, direct la pompă.
„Există în România câteva sute de staţii particulare, fără brand, care nu aparţin unei reţele, cele pe care stă scris orice altceva în afară de lanţurile cunoscute. Unele dintre ele sunt foarte bine poziţionate, au o proximitate foarte bună şi sunt autorizate. Acestea sunt amplasate atât pe drumurile naţionale, cât şi în zone urbane şi au în principal clienţi din proximitate. Investigăm mai multe zone, sunt 80-90 de benzinării în franciză pe care le avem în vedere“, afirma Remus Hîrceagă, director general al Ţiriac Energy. Staţiile în franciză vor purta numele Ţiriac Energy Sincro, iar investiţia pentru o astfel de staţie se ridică la 50.000 de euro. Grupul Țiriac a intrat din 2013 şi pe piața de energie verde, prin dezvoltarea unui parc de panouri fotovoltaice în județul Prahova. Valoarea totală a investiției se ridică la aproximativ 13,6 milioane de euro, potrivit site-ului companiei.
Prin Fundaţia Ion Ţiriac, miliardarul a investit 3,6 milioane de euro într-un patinoar din Otopeni. În următorii ani, ca parte din proiectul bazei sportive de la Otopeni, vor mai fi construite o grădiniță sportivă, o sală polivalentă cu o capacitate de 5.000 de locuri, 5 terenuri de tenis acoperite și 20 descoperite și un stadion cu pistă pentru atletism, după cum declara Bogdan Enoiu, directorul turneului de tenis BRD Năstase Țiriac Trophy. Dacă vor trece de faza de proiect, investițiile în baza sportivă vor fi de 30 de milioane de euro.
„Am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport. Am încurajat şi sprijinit cu fiecare ocazie proiectele cu tematică sportivă care pot aduce un plus de valoare tinerilor. Cred cu tărie că sportul şi disciplina pe care acesta o impune determină sănătatea unei societăţi“, a declarat Ţiriac.
Miliardarul vrea să construiască în jurul fostului Metro Otopeni şi al noului pationar Telekom Arena o universitate sportivă, ca nouă bază de pregătire a viitorilor campioni sportivi. „În jurul patinoarului avem peste 30 de hectare de teren unde vom face o universitate sportivă aşa cum sunt în Statele Unite. Lângă patinoar va fi un bazin olimpic, o pistă de atletism, o sală cu 3.000 – 3.500 de locuri, poligon de tir, 10 terenuri de baschet, 12 de volei, 30 de tenis. Sportul este o industrie de miliarde, dar ai nevoie de pasiune”, a spus Ion Ţiriac. El spune că o astfel de bază este interconectată, iar lângă un pationar întotdeauna există un bazin, deoarece căldura degajată de aparatele de răcire utilizate la pationar pot încălzi apa dintr-un bazin. „Pentru a face acest câmp universitar avem nevoie de încă 200 de milioane de euro. Dacă totul va merge bine în discuţiile de la Bruxelles, în trei ani îl construim”, a explicat Ion Ţiriac.
