Istoria legislativă nu se referă deloc la intrarea în vigoare a celebrei, și imediat abrogatei, Ordonanțe de Urgență a Guvernului nr. 13/2017, publicată la ora 1 și 17 minute, noaptea, deoarece, pentru moment, se apreciază că nu va mai produce efecte. Ci, în primul rând, se referă la avalanșa de modificări introduse de Guvernul Grindeanu, instalat din 4 ianuarie, încă din primele ședințe și prevăzute în programul de guvernare al PSD-ului. Cele din urmă sunt 13, reprezentând preponderent beneficii sociale, de la transport feroviar gratuit pentru studenți până la creșteri de salarii. În plus, multe schimbă Codul fiscal, precum majorarea de cinci ori a pragului pentru microîntreprinderi (până la 500.000 de euro) și reducerea impozitului plătit de acestea, la 1% impozit pe venit, dacă au cel mult un angajat, față de cel puțin 2% impozit înainte.
Dintre toate modificările, cheltuielile bugetului din 2017 vor fi influențate cel mai mult de majorarea cu 20% a salariilor din administrația publică, cu 1,5 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor Publice. În plus, scutirea de impozit a pensiilor mai mici de 2.000 de lei reprezintă una dintre cele mai mari scăderi pentru veniturile bugetului de stat pe 2017, respectiv 1,2 miliarde de lei, iar eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru pensii nu va mai aduce la buget alte 900 de milioane de lei, susțin Finanțele. De asemenea, modificarea regimului pentru microîntreprinderi reprezintă o scădere din veniturile bugetare de 429 de milioane de lei, potrivit MFP, însă Consiliul fiscal o apreciază de 662 milioane de lei.
În schimb, eliminarea plafoanelor pentru contribuțiile la sănătate și pensii (CAS) pentru salariile mari, cele cu o valoare lunară de peste cinci ori salariul mediu pe economie, respectiv peste 15.655 de lei, în prezent, vor aduce la bugetul de stat din acest an 1,1 miliarde de lei, potrivit Finanțelor, însă Consiliul fiscal susține că vor fi aproape 373 de milioane de lei. În plus, consultanții fiscali apreciază că o parte din aceste salarii mari ar putea fi plătite sub altă formă (microîntreprinderi etc.), astfel încât suma colectată de buget să fie mult sub estimarea Finanțelor.
De asemenea, creșterea salariului minim brut, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, va compensa majorarea pe care o produce cheltuielilor la buget, de 470 milioane de lei, cu venituri de 1,47 miliarde de lei, susținea Consiliu fiscal, iar proiecția de venituri a fost confirmată de MFP. Însă, veniturile în plus la buget reprezintă suma colectată în principal de la companii. Firmele vor cheltui, începând cu salariile pentru această lună, cu 245 de lei în plus pentru a plăti un salariu minim, 1.789 de lei, comparativ cu 1.544 de lei înainte. În schimb, angajații cu aceste retribuții primesc în plus 140 de lei.
Totodată, majorarea salariului minim a crescut amenzile rutiere (sunt între 290-2.900 de lei, față de 250-2.500 de lei), contribuția minimă pentru zilieri (8,7 lei pe oră față de 7,3 lei), indemnizația minimă pentru creșterea copilului (1.233 lei de la 1.063 lei), stimulentul de inserție (de la 531 lei la 616 lei). Iar cei care nu sunt asigurați la sănătate vor plăti 558 lei, față de 481 lei, contribuția la momentul solicitării serviciilor medicale de la stat, sau 80 de lei/ lunar, față de 69 de lei pe lună, dacă au optat pentru plata lunară a acesteia.
Pe lângă modificările introduse de Executiv, de la 1 februarie, alte pierderi la bugetul pe 2017, de aproape 287 milioane de lei, conform Finanțelor, va provoca eliminarea a 102 de taxe nefiscale, însă măsura a fost luată de Parlament, prin Legea nr. 1/2017. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt taxele pentru radiodifuziune şi timbrul de mediu, plătit la înmatricularea autoturismelor, însă mai include 33 de taxe consulare și de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.
În cazul acestei măsuri, nu eliminarea unor venituri la bugetul pe 2017 este mare problemă, ci faptul că va crește cheltuielile și creează o dependență față de stat a Societății Române de Radio și a Societății Române de Televiziune. De altfel, primei i-au fost alocați pentru acest an de la buget 383 de milioane de lei, aproape dublu față de anul trecut, la care se adaugă suma de 369,27 milioane de lei pentru alte transferuri reprezentând bugetul pentru diverse drepturi de transmisiune, iar celei de-a doua 950 de milioane de lei, de 7,5 ori mai mult decât înainte, plus aproape 944,3 milioane lei pentru alte transferuri. Aceste sume se adaugă, evident, la taxa radio-tv colectată în ianuarie 2017.
O veste bună de la 1 februarie este că firmele nu mai sunt obligate să completeze stufosul formular 088, la solicitarea codului de TVA. Fiscul susține că acesta și-a îndeplinit rolul în combaterea evaziunii fiscale, dar consultanții fiscali sunt mai rezervați în această estimare, însă nici nu îl susțineau în forma introdusă.
Dacă acestea par multe, menționăm că, în următoarele patru luni vor fi completate de și mai multe, după cum au anunțat premierul Sorin Grindeanu și liderul PSD Liviu Dragnea, în linie cu programul de guvernare care a câștigat alegerile din decembrie 2016.
Astfel, Executivul anticipează pentru acest an venituri totale la buget de 254,72 miliarde lei (31,2% din PIB, față de 29,5%, în 2016) și cheltuieli totale de 278,82 miliarde lei (34,2% din PIB, față de 31,9% în 2016), respectiv ambele în „creștere semnificativă comparativ cu nivelurile înregistrate în execuția anului anterior”, după cum subliniază Consiliul fiscal.
