Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

ForbesLife |
|

Arta vizibilă, arta invizibilă. Artă, non-artă.

Arta vizibilă, arta invizibilă. Artă, non-artă. Maurizio Catellan și Banksy

Arta vizibilă, arta invizibilă. Artă, non-artă.

Maurizio Catellan și Banksy

 

 

Fiecare lucrare are o valoare artistică, materială, ce graţie existenţei altor obiecte de artă asemenea sau nu,  este considerată mai bună decât dacă ar exista doar ca  o operă singulară. Dar ce se întâmplă cu lucrările insolite care nu pot fi comparate cu altele? Expoziţia Invisible. Art about the Unseen, 1957-2012, din cadrul Galeriei Hayward, Centrul SouthBank, Londra, a prezentat publicului lucrări invizibile. Expoziţia din 2012, a fost organizată în jurul unui joc – cel al vizibilului şi invizibilului – şi al modului în care publicul interacţionează în faţa unei opere de artă insolite. Gianni Motti a prezentat o lucrare de artă realizată cu o cerneală invizibilă, iar privitorul, acceptând jocul între vizibil şi invizibil, putea fi de acord cu faptul că în faţa lui s-ar putea afla o operă de artă.

 

În cadrul expoziţiei, am descoperit şi lucrarea lui Maurizio Cattelan, Denunţul. În locul unei posibile lucrări de artă, privitorul descoperea un raport de poliţie, care consemna furtul unei opere semnate de Maurizio Cattelan. Prin înscrierea unei posibile lucrări în actele poliţiei, invizibilul devenea vizibil. O posibilă lucrare a fost furată. Acum se pune întrebarea: poate fi un act oficial o operă de artă, dacă i se oferă spaţiul cultural de prezentare, cum este un muzeu sau o galerie de artă?

 

De asemenea, poate fi orice obiect o operă de artă dacă este folosit de un artist consacrat şi este expus într-un spaţiu de consum de cultură? În 2019, la târgul de artă, Art Basel Miami, la standul galeriei Perrotin, Maurizio Cattelan, a lipit cu bandă o banană pe un perete alb. Banana lipită pe perete a devenit un hit al târgului. Şi suma cu care a fost vândută, cea de 120.000 de dolari a atras şi mai mult atenţia asupra sa.  Lucrarea Comediantul a devenit virală, pe toate canalele de ştiri se discuta de ea. A intrat în trending şi atât artiştii, cât şi oamenii simpli au început să o viralizeze la nivel global. Au lipit şi ei banane, au lipit alte fructe, obiecte din casă, s-au lipit pe ei chiar dacă Maurizio Cattelan a realizat acest lucru cu ajutorul curatorului său în 1999, în cadrul lucrării „O zi bună”.

 

Lucrarea a devenit o ştire mondială: o banană – operă de artă?

 

Un alt artist a avut curajul să o smulgă de pe perete şi să o mănânce. Astfel o operă de artă a fost pierdută printr-un act de distrugere voit, şi filmat live. Acest act de distrugere a unei lucrări de 120.000 de dolari a dus la un nou boom mediatic despre Maurizio Cattelan şi lucrarea sa, Comediantul.

 

Maurizio Cattelan, aidoma lui Banksy, a reuşit să capteze atenţia mondială, a intrat în casele tuturor cu lucrarea sa, Comediantul, chiar dacă cei mai mulţi nu ştiau ce este un târg de artă, cine este artistul sau de ce a ales o banană.

 

Un alt artist insolit este Banksy, artist care refuză cu bună ştiintă să îşi prezinte identitatea. El lasă ca lucrările sale – iconice, de acum – să fie cele care vorbesc despre stilul său artistic. În 2020, în plină pandemie de covid-19, şi izolare la domiciliu, Banksy a prezentat pe pagina sa de Instagram, o poză cu baia proprie, de care s-a folosit pentru a crea o nouă lucrare: cu menţiunea „Soţia mea nu apreciază că lucrez de acasă” (My wife hates it when I work from home).  Lucrarea cu peste 2.5 milioane de like-uri și peste 32.000 de comentarii a devenit virală, a apărut la ştiri, şi încă o dată am auzit de numele Banksy.

 

Lucrarea prezintă un grup de şobolani care devastează baia artistului, şi aşteaptă să treacă perioada de izolare. Sunt şobolani care se agaţă de obiectele din baie, aruncă sticlele de şampon, strică un sul de hârtie igienică, au scris pe pereţi câte zile au trecut de când sunt blocaţi acasă. În plus apare şi gaura din perete, locul pe unde au intrat în baie. Sunt şobolanii iconici creaţi de Banksy pentru a surprinde subiecte sensibile: deversările ilegale de substanţe toxice, diferenţele dintre clasele sociale, rapperi.

 

Pe 6 mai 2020, o lucrare de 1 metru înălţime semnată Banksy este expusă în zona de urgenţă a Spitalului Southampton General Hospital. Lucrarea Schimbarea jocului (Game Changer) prezintă un copil care îi lasă în coşul de jucării pe Batman şi pe Spiderman şi se joacă acum cu o păpușă îmbracată în ţinută de asistentă medicală şi cu mască peste gură. Bansky reiterează faptul că noii eroi din perioada de pandemie sunt cei implicaţi în domeniul medical. Aceşti noi super eroi poartă cape şi au super puteri de vindecare.

 

Dacă primele două lucrare Bansky sunt inaccesibile publicului (prea puţini au access în baia lui Banksy) sau parţial inaccesibile (foaierul spitalului Southampton General Hospital), o altă lucrare emblematică pentru artist, este Fata cu balon (creată în 2006), vândută cu 1.4 milioane de dolari, în 2018 la Casa de licitaţie Sotheby’s Londra, pentru ca la câteva secunde de la adjudecarea ei, să fie distrusă parţial de autor printr-un mecanism de tăiere, ascuns. Banksy a scris pe pagina sa de Instagram, un citat din Picasso pentru a îşi asuma această distrugere programată şi bine planificată: „Dorinţa de a distruge este de asemenea o dorinţă creativă” (The urge to destroy is also a creative urge).

 

Dacă Banksy a distrus voit, public, o lucrare de-a sa vândută pentru 1,4 milioane de dolari, în 2013 a oferit spre vânzare opere la sume modice. Graffiti-uri realizate de Bansky au fost vândute, în 2013 în New York, pentru 60 de dolari de către un bătrânel simpatic, într-o expoziţie stradală, organizată în Central Park. Această vânzare insolită, pop-up, cu lucrări Bansky a avut un stand simplu, un titlu Spray Art. Lumea a trecut pe lângă stand, fără să îl bage în seamă. Ulterior Bansky pe site-ul său şi-a asumat lucrările menţionând că cei care au dat 60 de dolari au cumpărat un Banksy original. O lucrare insignificantă de 60 de dolari, dintr-o dată a devenit o opera de artă originală a cărei valoare va creşte cu timpul.

 

Banksy, prin fiecare lucrare pe care o realizează, frizează cu conceptul de artă-nonartă, valoare- nonvaloare, multe dintre lucrările sale sunt sprayate pe pereţi şi nu pot fi preluate şi expuse într-o galerie de artă. Banksy a achiziţionat dintr-un magazin second hand, o lucrare cu un peisaj, asupra căreia a intervenit. Astfel a adăugat un personaj îmbrăcat într-o ţinută nazistă, personaj care stă pe o bancă şi admiră lacul şi munţii. Pânza ce prezenta un peisaj cu lac şi munţi, realizat în ulei pe pânză de un anume ID Sager, a devenit opera Banalitatea banalităţii răului de Banksy, vândută în scopuri caritabile pentru suma de 600.000 de dolari. Interesant este că Banksy a lăsat şi semnătura autorului prim al peisajului, şi a adăugat şi semnătura sa. Subiectul abordat este unul sensibil, şi anume acela că faptele de genocid nu sunt realizate de fanatici, de socipati, ci sunt infăptuite de oameni simpli care pleacă de la premiza că acţiunile lor sunt normale, date fiind circumstanţele politice, sociale şi economice.

 

Banksy este un artist fără nume, fără data de naştere, fără un parcurs educaţional cunoscut, însă a reuşit să devină un artist iconic pentru arta contemporană.

 

Atât Banksy, cât şi Maurizio Catellan sunt exemple de artişti contemporani capabili să găsească resursele pentru a depăşi barierele între artă – non-artă, vizibil şi invizibil. Dacă Denunţul lui Maurizio Catellan este expus într-o galerie de artă, şi este expus în muzee, multe lucrări grafitii create de Banksy sunt acoperite cu var alb sau distruse prin preluarea lor din locul public iniţial propus de artist.

 

Spaţiul unui muzeu, spaţiul unei galerii de artă transformă orice lucrare expusă în operă de artă. Un obiect banal devine astfel o opera de artă, şi viceversa dacă cei care achiziţionează/panotează o lucrare nu îi acordă valoarea meritată. A achiziţiona opere de artă contemporane este relativ uşor, însă a avea flerul de a descoperi artiştii care vor reuşi să pătrundă în lumea artei internaţionale este o loterie, cu sanşe ce pot fi îmbunătăţite prin cunoaşterea statusului artei.

 

 

Mihaela Ion este manager cultural și lector la Fundația Calea Victoriei unde susține cursul online Introducere în Arta Contemporană.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii