Cele două proiecte legislative publicate pe site-ul Ministerului Sănătății spre dezbatere publică, în data de 26 februarie, și retrase în ziua imediat următoare de către ministrul interimar, Nicolae Bănicioiu, propuneau un nou mecanism de calcul a taxei clawback și o altă metodologie de calcul a prețului medicamentelor, ambele având prevederi care ar fi adus beneficii clare funcționării sistemului de sănătate din România, în interesul pacientului român.
,,Am constatat cu regret că două dintre cele mai importante acte normative pentru intreaga industrie farmaceutică publicate pe site-ul Ministerului Sănătății, cele referitoare la taxa clawback și la metodologia de calcul a prețurilor, au fost retrase într-un timp atăt de scurt de la publicarea lor. Înainte de orice, trebuie să privim impactul pozitiv major pe care aceste prevederi l-ar fi avut pentru pacientul român”, a declarat Călin Gălășeanu, președinte ARPIM.
Vezi ce cum cred producătorii de medicamente ca ar putea fi rezolvată problema taxei clawback
,,Prima ordonanță, cea referitoare la taxa clawback, presupunea că autoritățile se angajau să aloce un buget cu 8% mai mare pentru compensarea medicamentelor pentru a doua parte a anului 2014. Acest buget era mai apropiat de nevoile reale de tratament ale pacienților și ar fi permis și tratarea unui număr mai mare de pacienți, evitând bine-cunoscutele liste de așteptare”, a mai adăugat președintele ARPIM.
Cât despre cea de-a doua propunere legislativă privind formula de calcul a prețurilor, Gălășeanu a mai spus că aceasta ar fi ar fi însemnat un semnal pozitiv în asigurarea disponibilității medicamentelor pe piața din România.
