Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creștere a contribuției virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5 puncte procentuale, anual). După mai multe întârzieri, contribuția a ajuns la 5,1% în 2016 și 2017 și a scăzut la 3,75% în 2018.
„Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată. Impactul la nivelul Pilonului II este de 1,1 miliarde de euro (contribuții nevirate!)”, au anunțat reprezentanții APAPR.
Valoarea contului mediu era de 5.999 de lei (inclusiv conturile goale sau cu foarte puține contribuții), arată cele mai recente date disponibile, cele de la 28 februarie 2018, ale Asociației. În schimb, valoarea contului mediu „activ”, alimentat lună de lună, era de 11.475 de lei.
Aproximativ 1,2 milioane de români au conturi individuale în valoare de peste 10.000 de lei.
De asmenea, randamentul investițional (pe baza VUAN mediu) pentru perioada mai 2008 – februarie 2018 a fost de 128,3%, adică o medie de 8,8% pe an de la lansare până în prezent.
Totalul activelor administrate a ajuns la 41,7 miliarde de lei (februarie 2018), din care 7,2 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) reprezintă câștigul net obținut de participanți prin investirea banilor lor.
De asemenea, 92% din activele de circa 9 miliarde de euro ale Pilonului II sunt investite în economia românească, au mai anunțat reprezentanții Asociației.
Acestea au un mandat investițional conservator, aproximativ 75% fiind în obligațiuni și în piața monetară. În plus, Pilonul II deține în prezent aproximativ 7% din datoria publică a României.
La Bursa de Valori de la București, fondurile de Pilon II dețin aproximativ 1,9 miliarde de euro (20% din
acțiunile liber tranzacționate), asigurând circa 15% din lichiditate.
Fondurile de pensii reduc volatilitatea și stabilizează piețele financiare, Pilonul II având un rol decisiv în succesul ofertelor publice lansate pe BVB, fondurile de pensii cumpărând participații de până la 20%-25% în cadrul ofertelor, potrivit APAPR.
„Povestea de succes a Pilonului II reclamă prezervarea lui în mecanismul actual de funcționare. Este necesară întoarcerea la graficul inițial de contribuție, având în vedere impactul negativ pe care modificarile legislative intempestive le au deja asupra sumelor strânse de români în conturile de pensii. Pentru completarea ultimei verigi lipsă a sistemului, este necesară dezbaterea în Parlament și votarea legii plății pensiilor. În scopul creșterii contribuției Pilonului II la dezvoltarea economică ar fi utilă diversificarea universului investițional astfel încât să fie permisă investirea în imobiliare, infrastructură, private equity și alte clase de active”, au subliniat reprezentanții Asociației pentru pensiile private.
Aproximativ 75% dintre români (adulți, mediul urban, utilizatori de Internet) își doresc să obtină o pensie de peste 500 de euro la vârsta retragerii, dar în prezent, doar mai puțin de 2% dintre pensionari se bucură de un asemenea nivel al pensiei, arată un studiu al APAPR.
În plus, 38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie, iar pentru încă 39% puținele economii vizează cu totul alte aspecte și nu suplimentarea pensiei.
„Doar PAYG (n.red. – Pilonul I de stat) nu poate compensa! În aceste condiții, Pilonul II obligatoriu este singură sursă suplimentară de economisire pentru un procent covârșitor al populației active din România, iar pentru românii cu venituri mici, Pilonul II este singură sursă suplimentară de economisire”, au mai arătat reprezentanții Asociației citate.
Cei trei piloni de pensii puși la puunct de Banca Mondială au fost gândiți să se completeze, nu să se concureze.
„Pe măsură ce demografia afectează Pilonul I de stat (PAYG), sistemele complementare (Pilonul II obligatoriu și Pilonul III facultativ) vor asigura venituri suplimentare pentru români, la vârsta pensionării. Sistemele publice sunt sub o mare presiune în toată lumea: în perioada 1995-2017, 76 de țări au crescut contribuția la sistemul public de pensii (Franța, Norvegia, Portugalia, Rusia etc.), 55 de țări au crescut pragul vârstei de pensionare (Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie etc.), iar 60 de state au redus pachetul de beneficii pentru actualii pensionari (Belgia, Brazilia, Italia, Japonia, Olanda, Marea Britanie, România etc.)”, au precizat reprezentanții APAPR, citând Banca Mondială.
Se estimează că, la orizontul 2040, Pilonul I va acoperi aproximativ 25% din salariul mediu brut pe economie, iar Pilonul II poate suplimenta această sumă cu 10-15 procente, potrivit Expert Forum (2015).
