Cautare




, Contributor

Orologerie de lux |
|

Anyone can change everything

...Nu este doar un slogan, ci deja o tradiție, anume cea a Premiilor Rolex pentru Inițiativă. Cei cinci laureați din acest an ne arată cât de uimitoare sunt proiectele ce se nasc atunci când creativitatea, compasiunea și determinarea se întâlnesc.
The Rolex Awards for Enterprise 2019

Eroi ai timpului nostru

Lider în domeniul ceasurilor de lux, Rolex a dezvoltat în jurul său un adevărat univers care depășește cu mult granițele orologeriei, fie că vorbim despre inovație, despre promovarea sporturilor, artelor și științelor, fie despre susținerea proiectelor antreprenoriale creative. Multe alte branduri orologere girează astfel de programe vizionare, dar nivelul și amploarea demersurilor susținute de Rolex sunt neatinse de nicio altă companie din industrie.

Rolex înseamnă un întreg univers construit pentru iubitorii mărcii și pentru spiritele îndrăznețe, dar și pentru oameni și comunități care au nevoie de sprijin. Acest univers alimentează valorile ceasornicăriei autentice (originalitate, tradiție, calitate, cercetare, pasiune) și hrănește visuri.
Sau, mai bine zis, transformă visuri în realitate.

Premiile Rolex pentru Inițiativă (Rolex Awards for Enterprise) răsplătesc un altfel de curaj. Laureații lor sunt acei oameni care schimbă mentalități și realități fără să se laude, succesul lor venind după ani de cercetare, trudă și obstacole depășite.

Premiile, în date

Rolex a acordat pentru prima oară aceste premii la aniversarea a jumătate de secol de la lansarea modelui Oyster. Se întâmpla în 1976, iar succesul galei l-a făcut pe președintele de atunci al companiei să transforme evenimentul într-o permanență. Premiile îi răsplătesc pe cei care au inițiat proiecte în domeniile ecologiei, științei, sănătății, tehnologiei, culturii și explorării, demersuri de pe urma cărora comunitățile și mediul au de câștigat. În cele patru decenii de existență a premiilor s-au înregistrat 34.000 de proiecte înscrise, numărul laureaților ajungând la 140. Impactul acestui program marca Rolex s-a dovedit realmente uriaș, milioane de oameni din întreaga lume beneficiind de soluțiile premiate. Au fost plantate 18 milioane de copaci și salvate zeci de specii pe cale de dispariție (altele fiind descoperite), asigurându-se protejarea unui important număr de ecosisteme, între care 57.000 de kilometri pătrați de junglă amazoniană – asta pentru a vorbi doar despre programele vizând mediul. Anul acesta, pentru prima dată în istoria premiilor, Rolex a asigurat accesul marelui public la selectarea câștigătorilor alături de juriul de specialiști. Zece finaliști și-au prezentat munca și ideile pe data de 12 iunie 2019, la Washington, în cadrul National Geographic Explorers Festival. Dintre aceștia au fost selectați cei cinci laureați și proiectele lor câștigătoare.

Salvând fabuloșii arapaima

Cine a fost în Amazonia și a avut prilejul să vadă pe viu giganticii pești arapaima știe că eforturile de protejare trebuie să fie la fel de impresionante ca aceste creaturi. Eu i-am văzut în comunitățile amerindiene de pe lângă Manaus, unde sunt crescuți în bazine de lemn scufundate în apele lui Rio Negro. Peștii aceștia magnifici constituie una dintre sursele de hrană pentru membrii comunităților respective și, totodată, o atracție pentru turiștii care se aventurează pe apele junglei. João Campos-Silva este numele specialistului în ecologie brazilian hotărât nu doar să salveze această specie, ci și întregul lanț economic care se bazează pe existența ei, ceea ce i-a adus Premiul Rolex pentru Inițiativă. „Arapaima sunt niște pești impresionanți: ajung la trei metri lungime și la o greutate de 200 de kilograme. Ei au jucat un rol important în alimentația populațiilor amazoniene încă de la apariția primelor comunități în regiune.” João a delimitat o arie protejată pe cursul râului Juruá, zona fiind administrată cu ajutorul comunităților locale. Creșterea populației de arapaima s-a dovedit foarte accelerată, așa că brazilianul va extinde proiectul la o zonă aparținând unui număr de 60 de comunități indigene, totalizând 1.200 de oameni care locuiesc pe râul Juruá. Evoluția numerică a peștilor va fi monitorizată de 40 de pescari care vor preveni, totodată, braconajul. Proiectul lui João Campos-Silva ne arată că, aplicându-se principii științifice, eforturile de conservare nu doar salvează specii de la dispariție, ci le oferă, totodată, comunităților locale noi perspective.

Tehnologie pentru viață

Din Uganda vine un alt laureat al Premiilor Rolex pentru Inițiativă, Brian Gitta. Este consultant al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație, pentru care a creat o platformă on-line pentru uzul femeilor care doresc să denunțe anonim acte de violență, și instructor în cadrul unui program care îi ajută pe tineri să facă față dezastrelor cu care se confruntă comunitățile lor. A fondat, de asemenea, enStartup, site care popularizează noutățile tehnologice ce vin în ajutorul afacerilor ugandeze la început de drum. Dar nu aceste proiecte i-au adus lui Brian premiul Rolex, ci dorința lui de a curma una dintre cele mai temute boli: malaria. 220 de milioane de oameni se vor confrunta cu acest flagel doar în 2019 și mulți vor muri din cauza lui. Însă Brian Gitta speră să ușureze tratarea pacienților prin intermediul diagnosticării ultrarapide, cu ajutorul unui dispozitiv care indică în doar două minute dacă o persoană suferă de malarie sau nu. Cercetările sale sunt importante în special pentru țările Africii subsahariene; dintre acestea, Nigeria, Republica Democrată Congo, Mozambicul și Uganda adună nu mai puțin de 45% din cazurile de malarie înregistrate la nivel mondial. Matiscope se numește dispozitivul creat de Brian Gitta; scanând cu ajutorul luminii și al magneților un deget, aparatul poate identifica prezența paraziților din genul Plasmodium în sânge. Rezultatele obținute cu ajutorul acestui dispozitiv inteligent pot fi comunicate în timp real autorităților, iar culegerea rapidă a datelor va permite conturarea unor strategii eficiente de răspuns pe teren.

O minte strălucită

Sute de milioane de tone de plastic sunt produse anual, iar din această cantitate înspăimântătoare, o mare parte ajunge să polueze mediul, de vreme ce doar 10% din plasticul produs este reciclat. Miranda Wang spune că a transformat găsirea unor metode eficiente de contracarare a poluării mediului cu mase plastice într-o provocare personală. Este pasionată de acest domeniu de la 15 ani când, în urma unei excursii școlare, a înțeles cât de acută este această problemă și cât de mult se va agrava cu trecerea timpului. Miranda s-a născut în Canada, s-a specializat în biologie moleculară și antreprenoriat la Universitatea din Pennsylvania, a condus programe privitoare la degradarea materiilor plastice în cadrul Consiliului Național pentru Cercetare al Canadei și a fondat BioCellection Inc în California. A câștigat distincții acordate de ONU și UCLA, fiind inclusă, totodată, în prestigioasa listă Forbes „30 sub 30„. Soluția care i-a adus Mirandei premiul Rolex constă în reciclarea chimică a plasticului, ea fiind dezvoltată în cadrul companiei BioCellection. „Noi transformăm pungile de plastic și ambalajele de unică folosință în substanțe chimice din care se pot realiza materialele durabile folosite pentru fabricarea unor produse pe care cu toții le iubim”, spune ea. Prin această tehnologie inovatoare, din polietilenă sunt extrase substanțele chimice precursoare, iar procesul se dovedește mai ieftin și cu emisii mai reduse de dioxid de carbon decât în cazul producerii acelorași substanțe din petrol. Metoda este aplicată deșeurilor plastice murdare, lipsite până acum de orice valoare economică. Până în 2023, Miranda și echipa ei își propun să recicleze 45.500 de tone de deșeuri de plastic.  Am păstrat pentru final două informații realmente uimitoare despre Miranda: are doar 25 de ani, fiind cea mai tânără dintre laureații premiilor Rolex din acest an, iar prima prelegere TED a susținut-o la… 19 ani.

În India, pe urmele tigrilor

Krithi Karanth a trăit o viață întreagă în preajma felinelor mari, deprinzând dragostea de natură de la tatăl ei. „Am întâlnit tigri și leoparzi de la vârsta de doi ani. Când am împlinit opt ani, am început să monitorizez aceste animale alături de tata, în adolescență învățând cum să le urmăresc cu ajutorul camerelor de luat vederi. Mi-am petrecut primii 17 ani din viață în sălbăticie“, mărturisește ea. India este pe cale să devină cea mai populată țară a lumii, iar arealul mamiferelor mari se restrânge progresiv, ducând la confruntări între animalele sălbatice și fermieri. În 2015, Krithi a pus în funcțiune o linie telefonică gratuită prin intermediul căreia oameni din 600 de sate din zona parcurilor naționale Bandipur și Nagarahole să poată solicita ajutor atunci când este vorba despre pierderile provocate de sălbăticiuni culturilor sau efectivelor de animale domestice. Linia telefonică deservește nu mai puțin de jumătate de milion de locuitori ai zonelor respective, iar inițiatoarea ei intenționează extinderea proiectului, prin includerea a trei alte rezervații și a încă o mie de sate. Vor fi monitorizate gospodăriile aflate în zonele cele mai expuse daunelor produse de fauna sălbatică, iar în 300 de școli va fi început un program educativ privitor la beneficiile conservării mediului.

Punte către un nou destin

Francezul Grégoire Courtine și-a dedicat întreaga carieră studiului traumatismelor și recuperării măduvei spinării. În CV-ul lui găsești numele unor importante centre universitare elvețiene, franceze și americane, unde Grégoire a studiat matematica, fizica și neuroștiințele. Cu cinci ani în urmă, el și-a lansat propriul start-up, GTX medical, prin care își propune să găsească noi tratamente de recuperare pentru oamenii care au suferit traumatisme medulare grave. Pornind de la inovațiile din ultimii 15 ani în materie de neuroproteze, Grégoire Courtaine a inventat o „punte„ care reface conexiunea dintre creier și măduva spinării din regiunea lombară; cu ajutorul tehnologiilor wireless sunt transmise impulsurile cerebrale ce controlează mișcarea voluntară. În cazul pacienților a căror măduvă nu a fost complet secționată, greutatea corpului este susținută de un sistem robotic. „Puntea„ neuroprotetică redă controlul voluntar asupra picioarelor și susține refacerea nervilor spinali, scopul final fiind recuperarea pacientului până la stadiul la care va putea renunța la dispozitiv. Inventatorul mărturisește că viața și cariera i s-au schimbat radical odată cu întâlnirea unui pacient la Zürich: „Mă puteam imagina în locul lui pentru că suntem de aceeași vârstă și iubește sporturile la fel de mult ca mine. Mi s-a rupt inima să văd că un astfel de om și-a pierdut capacitatea de a merge”. Cum noua metodă s-a demonstrat funcțională, cercetătorul va începe noi testări la care vor participa trei pacienți paralizați pentru a clarifica relația dintre impulsurile nervoase pornite de la creier și stimularea măduvei spinării.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii