Programul „101 companii de la stres la succes” al Romanian Business Leaders (RBL) ajută antreprenori mai puţin norocoşi să depăşească stadiul de stres. Oameni de afaceri precum Mihai Marcu (MedLife), Felix Pătrăşcanu (Fan Courier), Marius Ştefan (Autonom Rent-a-Car) sau Sergiu Neguţ (Mindit) sunt aleşi ca „traineri” şi îşi aleg antreprenori pe care îi antrenează pentru succes. Totul se întâmplă prin intermediul organizaţiei Romanian Business Leaders şi este o activitate pro bono.
RBL este o organizaţie ce adună oameni de afaceri şi manageri de succes, care au crescut deja o firmă, au afaceri stabile şi puternice, deci sunt cei mai potriviţi „profesori”. Mai mult, în acest program se insistă asupra laturii practice –aici nu este vorba despre cursuri, ci despre dialog, ceva ce nu se poate cumpăra. „Nu e ca şi cum eu, mic antreprenor, mă pot duce la cineva de succes să îi cer o oră de consultanţă. Acest program le permite acest lucru”, spune Sergiu Neguţ, coordonatorul proiectului.
„Antrenorii” şi antreprenorii se întâlnesc astfel câte o oră-două, o dată la două sau la patru săptămâni, timp de un an şi analizează chestiuni concrete, cum ar fi oportunitatea de a angaja un manager şi tot ce presupune acest lucru. De la începutul programului, adică din vara lui 2013, s-au strâns 70 de voluntari şi 60 de firme interesate (din cele 101 de companii, ţinta pentru trei ani). Aceștia provin din foarte multe oraşe şi sectoare de activitate, după cum observă Sergiu Neguţ. „Spre surprinderea mea nu s-a conturat un profil, nu putem spune că sunt mai mulţi dintr-un domeniu, ei vin din producţie, servicii, comerţ, industrie, soft, agricultură”.
Firmele acceptate în program nu trebuie să fie totuşi în pierdere, ele trebuie să aibă minim 100.000 euro cifră de afaceri, minim trei angajaţi şi nu doar dorinţa, ci şi capacitatea de a creşte. Este vorba de a ajuta acele afaceri aflate de cele mai multe ori la un nivel de subzistenţă, ce permite micilor antreprenori doar să-şi hrănească familia şi alţi câţiva angajaţi, lucrând adesea 7 zile din 7, îngropaţi în probleme operaţionale. Scopul „antrenamentului” este de a-i ajuta să ajungă la nivelul următor, adică la prosperitate. Un obiectiv care ajută nu doar antreprenorii în sine, ci şi comunitatea şi chiar societatea, într-o perspectivă mai largă.
În România, pe lângă faptul că se nasc puţine businessuri, multe dintre ele nu rezistă mult timp pe piaţă: aşa cum arăta un studiu al Global Entrepreneurship Monitor, mai mult de jumătate din noile firme nu reuşesc să supravieţuiască primilor trei ani. Dincolo de acest lucru însă, problema multor firme româneşti este că ele rămân la un nivel de supravieţuire. „Cred că are legătură cu faptul că în România am ajuns să fim o economie de subzistenţă, nu de prosperitate”, adaugă Neguţ.
Citiți varianta digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.
Vezi aici ce alte articole mai cuprinde ediția specială despre economia socială
