Născută la Brăila, Anișoara Cușmir-Stanciu avea atunci 20 de ani și era legitimată la Clubul Steaua; Vali Ionescu era cu doi ani mai în vârstă și activa la Rapid. Stelista a sărit 7,15 m, depășind cu 6 cm recordul deținut până atunci de lituanianca Vilma Bardauskiene. N-a apucat să-și savureze reușita, că rapidista a reușit un salt de 7,20 m.
Anișoara Cușmir-Stanciu și-a luat revanșa cu vârf și îndesat în anul următor, corectând de trei ori recordul mondial, cu sărituri care au măsurat 7,21, 7,27 și 7,43 metri. Performanța stelistei a rezistat până la Campionatul Mondial din 1985, când a fost depășită cu un centimetru de est-germana Heike Dressler.
Pentru Anișoara Cușmir-Stanciu, 1984 a fost anul de glorie: a obținut aurul la săritura în lungime la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. URSS și statele din blocul estic au boicotat evenimentul, ca răspuns la boicotul american al Jocurilor Olimpice de la Moscova din 1980.
România a fost singurul stat est-european prezent la Olimpiadă, motiv pentru care, la ceremonia de deschidere, sportivii români au fost aplaudați îndelung. În zilele următoare, românii au demonstrat că merită pe deplin aplauzele și admirația lumii întregi: au câștigat 53 de medalii, din care 20 de aur, ceea ce a făcut ca la Jocurile Olimpice din 1984 România să se plaseze pe locul doi, după SUA.
Canotorii români au făcut legea la Los Angeles, iar la atletism, pe lângă Anișoara Cușmir, au obținut medalii olimpice Doina Melinte (în proba de 800 metri) și Maricica Puică (la 3000 de metri).
Din nefericire, brăileanca a fost forțată să se retragă în plină glorie: în 1985, o problemă de sănătate a împiedicat-o să mai poată desfășura orice fel de activități sportive de performanță. Avea 22 de ani.
În istoria atletismului românesc și mondial, Anișoara Cușmir-Stanciu ocupă un loc aparte: este campioana olimpică cu patru recorduri mondiale și sportiva care, într-un singur an, a adăugat 34 cm recordului mondial la săritura în lungime.
FOTO: Profimedia
