Cautare




, Contributor

SmallBusiness |
|

Analiză: IMM-urile după primul val de criză

Agricultura
Cu toate că, în ultimii ani situația IMM-urilor din România s-a îmbunătățit, performanțele acestora sunt departe de a atinge vârful de glorie dinaintea crizei, arată Raportul FPP privind sectorul IMM din România, ediția 2013, realizat de Fundaţia Post-Privatizare. 

Datele analizate în cadrul raportului, chiar dacă indică o ușoară revenire în zona pozitivă a principalilor  indicatori, ne arată că IMM-urile din România se află într-un moment de răscruce, cu o stabilitate fragilă care se manifestă diferențiat la nivelul claselor de mărime și al sectoarelor de activitate economică sau de la o regiune la alta.

“Motivul pentru care am inițiat acest raport este simplu: nu poți încerca rezolvarea problemei decât dacă îi cunoști toate premisele. Și exact asta ne propunem prin realizarea acestei lucrări – să evaluam, prin metode cantitative și obiective de prelucrare și interpretare a datelor statistice, evoluția sectorului IMM, să tragem concluzii în urma acestei evaluări și să propunem soluții la problemele care se ridică” declară Péter Barta, CEO FPP.

Raportul mai indică faptul că întreprinderile românești, din cauza crizei generalizate, au fost forţate să evolueze într-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, de instabilitatea regimului fiscal și de un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici a lasat urme adânci, care vor avea efecte pe termen lung.

După cinci ani de la integrarea în Uniunea Europeană și sub spectrul consecințelor crizei mondiale, radiografia de ansamblu a întreprinderilor mici și mijlocii scoate în evidență o serie de vulnerabilități ale IMM-urilor din România. Astfel, valorile cantitative și tendințele de evoluție pentru indicatorii demografici și cei de performanță ce caracterizează IMM-urile sunt îngrijorătoare.

Sectorul IMM din România nu este unul solid și competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr și nici din punct de vedere al capacitații tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidențiază minusurile României și sub acest aspect. Germania este țara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria și România.

Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea și profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendințe opuse la nivelul aceleiași clase sau sector dezvăluie situația precară a întreprinderilor mici și mijlocii din România, sub aspectul eficienței și competitivității lor. 

Cei mai multi salariați din IMM-uri lucrează în Servicii (30%) şi Comerţ (27,2%), corespunzător numărului cel mai mare de firme. În ultimii ani se observă o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potențialul resurselor interne al pieței de desfacere, dar și datorită politicilor guvernamentale de sprijin și susținerii financiare consistente.

În schimb, distribuția teritorială a noilor înmatriculări de agenți economici în anul 2012 diferă de la un număr maxim în regiunile București-Ilfov și Nord-Vest, respectiv de 18% și 16%, din totalul pe țară, la cele mai scăzute niveluri în regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.

Deși peste 372.000 de locuri de muncă create de IMM-uri au fost desființate între 2008 și 2011, numărul mediu de salariați în sectorul IMM, conform raportărilor bilanțiere la 31.12.2011, era de peste de 2.524.290, în creștere cu 4,1% față de anul precedent.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii