Cautare




, Contributor

Bianca Duță este Research Analyst în cadrul Euromonitor International, din 2017, unde analizează dezvoltarea segmentului de băuturi alcoolice și non-alcoolice și a industriei tutunului din România....

Bunuri de consum |
|

Analiză Euromonitor International: Sofisticarea consumului de bere în România

Berea în România a însemnat mulți ani la rând consum exclusiv de lager. Începând cu anul 2017 însă, gusturile consumatorilor au început să devină mai sofisticate, acest lucru având loc în contextul febrei globale a artizanatului.
bere artizanala

Preferințele românilor în materie de băuturi alcoolice înclină spre bere, fapt confirmat de consumul pe cap de locuitor. În Europa, România se situază în top 5 din punct de vedere al consumului pe cap de locuitor, iar media consumului este cu 40% peste media regiunii. Mai mult decât atât, românii aleg să bea de 10 ori mai multă bere decât vin.

Deși de cele mai multe ori trend-urile globale ajung în România ceva mai târziu, în ceea ce privește consumul de bere, lucrurile tind să se alinieze cu imaginea internațională în 2018. Astfel, se pot observa două trenduri dominante: sofisticarea preferințelor și dezvoltare unui consumator mult mai atent.

Sofisticarea preferințelor este în primul rând susținută de un context economic stabil. Deși creșterile salariale consecutive ce au avut loc în ultimii ani nu par a fi sustenabile pe termen lung, ele au avut cu siguranță un impact pozitiv asupra creșterii consumului de bere și a diversificării ocaziilor de consum în 2018. Factorul economic are astfel impact asupra volumelor, dar mai ales asupra valorii în creștere a categoriei. Numărul în creștere al festivalurilor de muzică, unde băutura preferată este cea provenită din hamei, contribuie la creșterea în volum a categoriei. La aceste evenimente însă, tipul preferat de bere rămâne lager. Principalul motiv pentru această preferință se află în stânsă legătură cu necesitatea unei cantități mari pentru a satisface cererea unui public numeros, ce poate fi acoperită momentan doar de jucătorii industiali, cu portofolii ce cuprind în principal beri de acest tip. Educarea și implicit sofisticarea preferințelor consumatorilor are loc în HoReCa.

Deși berea artizanală acoperă în prezent sub 1% din volumele consumate în România, expansiunea microberăriilor are rol de ambasador al unei nișe ce se conturează. Vânzarea asistată din localurile ce oferă bere artizanală contribuie la creșterea apetitului de experimentare al cumpărătorilor și generează cerere și în retail. Astfel, am asistat în 2018 la răspunsuri ale retailerilor precum Auchan, cu raft dedicat produselor craft , dar și la un răspuns al producătorilor industriali care au lansat variante nepasteurizate de bere, mizând pe nostalgia consumatorilor. Un alt factor aflat în strânsă legătură cu sofisticarea gusturilor în materie de bere sunt călătoriile în continuă creștere, în special city break-urile. În 2018 românii au călătorit cu 8% mai mult decât în 2017, iar unul dintre lucrurile pe care aceștia le experimentează în timpul vacanțelor sunt diferite arome și tipuri de bere, pe care ulterior doresc sî le găsească și în țară.

Un consumator mai atent de bere va căuta valoare adăugată în produsele pe care le achiziționează. Interesul pentru calitate în detrimentul cantității este observat în 2018 printr-o creștere de 5% a categoriei în valoare, comparat cu doar 1% în volum. Creșterea în valoare se află în strânsă legătură cu interesul sporit al românilor pentru cafenele și pub-uri.

În același timp, un consumator mai atent este cel care pune accentul pe a avea o dietă echilibrată, iar acest lucru vizează consumul moderat de alcool și nivelul de zahăr ingerat. Astfel, România face pași mici, dar siguri, în schimbarea percepției negative asupra berii fără alcool sau slab alcoolizate. Această subcategorie are al doilea cel mai mare potențial de creștere, după berea de tip weiss, în următorii cinci ani, atât în volum, cât și în valoare.

Sursa: Euromonitor International

Sursa: Euromonitor International

În ceea ce privește atenția sporită asupra consumului moderat de zahăr, acest trend are un impact negativ asupra băuturilor carbogazoase, dar poate reprezenta o oportunitate pentru jucătorii din indutria berii în următorii cinci ani. Atenția industriei pare să fie deja captată de acest trend, Ursus Breweries lansând recent în România prima băutură răcoritoare hibrid, pe bază de bere fără alcool și suc de fructe. De urmărit în acest sens este și dinamica produselor de tip hard seltzer care fac valuri deja în Statele Unite.

Ambalajul este un factor cheie în revigorarea categoriei. Deși PET-ul rămâne lider, datorită segmentului economy, de unde vin și volumele, acesta este în ușoară scădere începând cu anul 2017. Observăm astfel un interes din ce în ce mai mare pentru ambalajul de tip sticlă și pentru etichete inovatoare venite din zona craft. Două motive susțin acest trend, preferința generațiilor Y și Z pentru etichete hipsterish cu care se identifică si care sunt instagramabile, și creșterea atenției în ceea ce privește limitarea consumului de plastic.

Deși categoria de bere a atins maturitatea în România și riscă să intre pe un trend descendent în următorii ani din punct de vedere al volumului, răspunsul industriei la sofisticarea consumatorului poate contribui la generarea de valoare in categorie. Prin lansări noi de produse în categorii de nișă, însoțite de campanii de marketing targetate pe segmente de consumatori, putem asista la o revigorare a categoriei. Industria berii a dat de-a lungul timpului cateva sloganuri emblematice, dar trendurile din piață tind să facă ușor loc pentru un alt tip de marketing.

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii