Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

CORONAVIRUS |
|

Analiză Euler Hermes: Zona euro, cea mai severă scădere trimestrială a PIB din istorie

Conform unei estimări preliminare a Eurostat, Produsul Intern Brut (PIB) al  zonei Euro a scăzut cu 3,6% în primele trei luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului 2019 – cea mai mare scădere din istorie.    
 aboneaza-te
Schimb valutar octombrie 2019 euro dolar lira

Prin comparație, în trimestrul unu (T1) din  2009, la apogeul marii crize financiare, PIB-ul zonei Euro scăzuse doar cu 3,1% față de T1 2008. Cifrele PIB la nivel de țară confirmă faptul că socul economic  a fost extins în toata regiunea, fără ca vreo economie să îl poată evita: in Italia scădere cu  4,7%, Franța cu 5,8%, Spania cu 5,2%, acestea fiind și țările cel mai grav afectate, dar și cele din Belgia (-3,9%) sau Austria (-2,5%) s-au dovedit dramatice.

Cifrele de mai sus legate de PIB trebuie puțin nuanțate. Având  puține date clare disponibile pentru luna martie, birourile de statistică doar subliniază nesiguranța, mai pronunțată decât în mod obișnuit, aferentă  creșterii estimate pentru primul trimestru al anului. Din cauza lipsei de date concrete, Biroul de Statistică al Belgiei, de exemplu, a anunțat  că a folosit o metodologie adaptată cuprinzand o arie largă de informații, inclusiv comunicate de presă, site-uri web și date de la companii sau din sondaje, pentru formarea previziunilor legate de impactul economic al COVID-19. Așteptăm revizuiri importante în perioada ce urmează.

Dacă datele din T1  dau emoții,  ce ne așteaptă în T2 este si mai sever. Ne așteptăm să avem o scădere din două cifre a PIB-ului între lunile aprilie și iunie, în jurul a -17% față de aceeași perioadă din 2019. Practic, măsurile de restricție au fost adoptate în majoritatea țărilor din zona Euro de abia la mijlocul lunii martie, efectele începând să se resimtă pentru o luna întreagă  din aprilie, lună în care ne așteptăm să vedem o contracție a activității economice cu 30%-40% față de normalul perioadei. Deși începem să vedem luminița de la capătul tunelului – economiile arată semne timide de revenire pe măsură ce  restricțiile sunt ridicate începând cu luna mai – o întoarcere rapidă la stilul de viață pe care îl aveam înaintea pandemiei este foarte putin probabilă.

Astfel, abia spre mijlocul anului 2021 este posibil ca zona Euro să revină la un nivel al PIB-ului de dinainte de apariția COVID-19. În unele state, mai ales cele care au o pondere însemnată a veniturilor din servicii și turism, procesul de recuperare este posibil să depășească mijlocul anului 2021 intrucat sectoarele mentionate ar putea suferi pierderi pe perioade mai indelungate. Considerând  că nu vor mai exista si alte ajutoare fiscale substanțiale pentru a reporni activitatea economica, zona Euro pare că se va contracta cu 9.3% in 2020. Revenirea estimată pentru 2021, de +9.3%, se bazează pe descoperirea și distribuirea pe scară largă a unui vaccin ce ar permite revenirea la normalitate.

În cazul României, deși datele statistice agregate pentru evoluția PIB-ului în primul trimestru al 2020 nu sunt încă disponibile, putem evidenția câteva aspecte relevante din datele secvențiale pentru anumite sectoare. Creșterile din primul trimestru pentru sectorul comerțului cu amănuntul (cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) de 9.4% serie brută, respectiv 7.5% ajutat în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate par surprinzătoare.

Totuși, ele sunt datorate într-o măsură mai mare evoluției din primele două luni ale anului dar mai ales segmentului de produse alimentare, băuturi și tutun (+14,6% serie brută, respectiv 12.5% ajustat) care a continuat într-o creștere susținută și în luna Martie (+17.4% în serie brută). De altfel, cum era și de așteptat în condițiile instituirii stării de urgență, segmentul a fost unul din puținele care s-a menținut pe o pantă ascendentă și a susținut întregul sector al comerțului cu amănuntul în zona pozitivă (+3.9% în serie brută).

Similar involuțiilor din statele europene menționate, scăderile însemnate din luna Martie (serie brută) față de perioada similară a anului precedent pentru alte segmente (daca ne limităm doar la comerțul cu amănuntul) de -8.3% pentru carburanți, respectiv -1.6% pentru produsele nealimentare sunt doar vârful iceberg-ului.

„Magnitudinea scăderilor în perioada aprilie-mai pe diferite segmente ne așteptăm să fie de ordinul a două cifre și mai ales în luna Aprilie când restricțiile au acoperit toată perioada, iar eventuala relaxare din a doua parte a lunii mai va fi cel puțin graduală. Chiar și consumul de bunuri alimentare, băuturi ar putea să-și vadă încetinită creșterea dacă ținem cont de supra-stocajul din primele săptămâni după instituirea stării de urgență și nu va mai putea compensa căderea consumului de produse nealimentare (probabil de peste 30%). Deși cu o pondere mai redusă, sectoarele cele mai afectate precum turismul și segmentele aferente de transport și ospitalitate ar putea să înregistreze scăderi de peste 50%. Supra-stocarea pare că a influențat cifrele mai bune pentru luna martie și din alte domenii cum ar fi construcțiile și segmentele aferente ale materialelor de construcții, însă din luna aprilie ne așteptăm la scăderi în majoritatea sectoarelor, investițiile urmând panta descendentă a consumului cel puțin și în al doilea trimestru”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA – Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii