Cautare




, Contributor

Explorator. De vocație, om. De profesie, povestitor. www.georgianaciofoaia.ro

Modă |
|

Ana Alexe și alchimia artei

Ajung mai devreme cu o oră într-una din cafenelele mele preferate din București. Sunt alături de cartea și cafeaua mea, în timp ce scriu „Sunt la masa din colțul din dreapta“. În mai puțin de oră, ușa se deschide și o femeie atipică, în straturi monocrome și căciulă albastră îmi zâmbește. Ne salutăm și începem descoperirea. N-o știu încă, dar până aproape de amiază am să mă umplu de frumusețea celui mai adânc om pe care l-am cunoscut anul acesta.
_MG_3027

Ana poartă bijuterii din argint care invită la povestit: un cercel in formă de cerc plin și unul gol, semn al dualității cred eu, dar care reprezintă de fapt simbolicul Saturn. Pe umărul stâng stă mândru un ac cu lanț delicat de argint, simbolul meseriei ei. Ana nu face parte dintr-un sistem. Contrar așteptărilor mele, nu este guvernatorul ermetic al unui business de fashion, ci artistul care a găsit o cale de exprimare. Da, a urmat școala de modă, dar nu și-a gândit o strategie de business pentru ceea ce face astăzi.

Ana a terminat liceul de matematică – fizică și la 18 ani a plecat din Constanța în Franța. A riscat, s-a lăsat ghidată de viață și de inspirație și a lucrat pentru Karl Lagerfeld timp de 8 luni. „La Lagerfeld n-am intrat așa pur și simplu: bună, eu sunt Ana din Constanța“, explică ea. S-a documentat, a învățat, a trimis dosare cu desene. A descoperit la Paris o adevărată industrie. A lucrat în showroom, a avut la îndemână toate colecțiile de pe podium și a avut timp să vadă, să simtă și să audă. Toată experiența pariziană i-a demonstrat însă că nu este făcută pentru frivolitatea și superficialitatea modei.

Am în fața mea o energie extraordinară care a căpătat formă umană și CNP. De fel, Ana nu dă interviuri și nu mi-e greu să o înțeleg. Preferă să stea departe de vidul ideii de fashion, de forma fără conținut. Așa că are mai mult un discurs artistic decât un business în industrie, cercetarea ei fiind una subterană, sufletească, o invocare.

Moda – între discurs artistic și poftă a modernității

Îmbibată de personalitatea Anei, îmi notez senzații în timp ce reportofonul rămâne martorul întâlnirii noastre. Ana nu este un designer tipic. Nici pe etichetele hainelor pe care le creează nu scrie numele ei, ci un cuvânt ales cu grijă. Nu este vorba despre ea ci despre ceea ce transmite. Și-mi spune cu voce scăzută că – acum 12 ani când a început ea – nu existau oameni de PR sau creatori de branduri.

Ana nici nu există după canoanele moderne ale tehnologiei. N-are teamă de lumea virtuală, dar crede că ușurința accesului la informație desacralizează esența. Ea creează un obiect, materializând o idee, trăind în credința că ideile trebuie să prindă contur fără un scop neaparat comercial.

_MG_2197

Munca Anei este, privită de aproape, o manifestare artistică. De departe, Ana face sculpturi corporale. De la o depărtare și mai mare, Ana croiește haine. Depinde doar distanța de la care privești. Poate tocmai de aceea, Anei îi plac sesiunile individuale cu clienții, îi place să îi invite la discuții. E primul om pe care îl întâlnesc care nu vrea să-și vândă piesele ci vrea să stea de vorbă cu oamenii, să vadă ce vor. Realizează că haina nu mai reprezintă o nevoie a omului, ci o poftă, o plăcere.

Hainele pe care le creează ea conțin substraturi, mesaje subversive, invocații. Deși nu și-a propus să își creeze un brand, Ana Alexe a reușit să-și imprime personalitatea asemeni unui tatuaj. Iar discursul pe care îl are este unul perfect articulat, pertinent și mă surprind absorbită într-un vârtej de idei.

De la Karl Lagerfeld la Junko Shimada, la Ana Alexe

După ce a lucrat în Franța, și-a dat seama că nu acesta este drumul pe care vrea să continue, însă cu toate astea, a rămas în lumea hainelor și a senzațiilor. Abia după 5 ani a reușit să-și ia o mașină de cusut, a făcut un curs de tipare, știa unde se găsesc țesături și s-a apucat de treabă. Vizitele prin buticurile care vindeau mai mulți creatori celebri i-au adus într-o zi șansa de a personaliza colecții vechi de-ale lui Junko Shimada. Ana decupa, recola piesele, având liber să le poată transforma după bunul plac.

În cea mai recentă colecție, lansată în decembrie, Ana Alexe a compus o lume iluzorie în care se întâlnesc mai multe aspecte ale feminității: femeia-faun, femeia-gorgonă, femeia-virilă, femeia-domestică, în definitiv toate aspectele sufletești care se întâlnesc într-o poveste și pe care Ana le-a coborât în țesătură.

Au rezultat niște piese geometrice, exfoliate, pornind de la faptul că cei care le poartă nu sunt unitari, ci făcuți din mai multe straturi. O dualitate des întâlnită în creațiile Anei.

Drept izvor, Ana studiază filozofie, istoria religilor, oceanografie și îl citește cu râvnă pe Eliade. Inspirația ei vine dintr-un spațiu mic pe orizontală, plimbările oscilând între Amzei și Matache, între atelier, casă și grădiniță. Ana sapă în schimb pe verticală, sprijinindu-se pe cărți și pe manuscrise pentru a găsi acea idee care se cere transformată și adusă în plan material.

Pentru fiecare din colecțiile create în 12 ani de activitate, Ana creează un text curatorial, o reprezentare a întregului concept. Încă o dovadă a originalității ei, fiecare colecție se croiește pe tipare noi. „Nu se mai nasc forme noi doar din alte forme. Trebuie să am idei noi cu care să pot să vin și să tai“. Aceasta este cea mai mare provocare a Anei – găsirea unui nou concept, materializarea unei noi idei. De fiecare data trebuie să se adâncească foarte mult, să facă liniște, limpede, transparent pentru a descoperi ideea.

A creat haine și pentru un spectacol de operetă cu muzică barocă, o experiență din care a învățat multe, însă pe termen lung s-a convins că nu o atrage haina ca obiect de replicat.

Ana este un om plin. Un om pe care îmi promit să-l descos și după ce apăs butonul stop al reportofonului. Și după ce ne luăm la revedere.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii