Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Reinventarea României |
|

Alin Daniel Fodoroiu, Vicepreședinte Executiv Business Idea::Bank: “Regulile jocului comercial pe piața bancară nu se vor schimba dramatic”

Forbes România a invitat comunitatea de business din România să răspundă la cele mai importante chestiuni ale momentului în cadrul proiectului editorial #reinventarearomaniei.
Alin Fodoroiu_IdeaBank

Alin Daniel Fodoroiu, Vicepreședinte Executiv Business Idea::Bank

Oportunitatea pentru România

Alin Daniel Fodoroiu: Cred că în orice criză putem să găsim oportunități, iar criza Covid-19 nu face excepție: prin natură ea a limitat interacțiunea umană, în principal la locul de muncă, iar actorii economici și instituționali au căutat într-o măsură mai mare sau mai mică alternative de continuare a activității în mediul online. Din păcate, ultimele studii europene din domeniu (indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020) arată că România este pe ultimele locuri în privința gradului de digitalizare, măsurat prin prisma câtorva indicatori relevanți precum conectivitatea, capitalul uman (competențe digitale, specialiști), grad de utilizare a serviciului de internet, integrarea serviciilor digitale de către companii și, nu în ultimul rând, serviciile publice digitale.

Deși țara noastră se bucură de o bună conectivitate la internet, dată de benzi largi și de viteza ridicată, în special în zona urbană, gradul de utilizare și integrarea serviciilor digitale de către companii sau autorități publice se află pe ultimele locuri. Din această perspectivă, cred că situația premergătoare crizei Covid-19 putea fi definită ca un cerc vicios – nici consumatorul / contribuabilul nu se aștepta să-și poată rezolva anumite probleme de natură economică ori fiscală în mediul online și nici companiile ori autoritățile statului nu investeau suficient pentru a schimba status quo-ul și tendința de a vinde ori de a interacționa mai degrabă fizic și pe suport hârtie. Iar aici vreau să punctez oportunitatea: status quo-ul a fost zdruncinat de imposibiliatea interacțiunii fizice, deci, pe de o parte indivizii și-au limitat interacțiunile fizice din dorința firească de a se proteja de boală, iar, pe de alta, companiile cel puțin au apăsat pedala de accelerație a digitalizării.

În mod evident, vânzările în mediul online au explodat în defavoarea celor din mediul fizic ( magazin / sucursală / punct de lucru), iar agenții economici au realizat oportunitatea optimizării costurilor cu salariile, chiria și transportul. Drumul către digitalizare nu se oprește în a stabili un mod de lucru în sistem “work from home” pentru proprii angajați, cu fluxurile sale optimizate de transfer de date și înlocuire de documentație fizică. Aceasta reprezintă mai degrabă digitalizarea internă, “behind the counter”, care nu se reflectă neapărat într-un serviciu optimizat pentru clientelă ori contribuabil, ci mai degrabă într-o eficientizare internă și o depășire a barierei mentale că nu-ti poți controla angajații decât prin prezența lor fizică la serviciu.

Cel mai dificil aspect al digitalizării și totodată cu cea mai mare valoare adăugată într-o societate modernă îl reprezintă furnizarea unui serviciu sau produs end-to-end (100%) în online, fără timp alocat pentru deplasare sau pentru statul la ghișeu, fie el ghișeul unui magazin, al unei bănci ori aparținând unei autorități a statului.

Domenii ce trebuie reformate

Alin Daniel Fodoroiu: Anterior am făcut referiri la digitalizare și menționam locul codaș pe care îl ocupă țară noastră în UE în materie de servicii publice digitale. Ei bine, acesta este domeniul esențial care ar trebui reformat cu precădere în timpul crizei și după aceasta, ținând cont că:

  1. țările care au integrat tehnologia digitală în strategia lor de dezvoltare (țările nord-europene) au un ritm de creștere economică mai ridicat decât celelalte;
  2. momentul este mai mult decât propice atât pentru faptul că pornim din coada clasamentului UE (deci avem loc de creștere), dar mai ales că se suprapune cu o criză sanitară care obligă la limitarea interacțiunii între indivizi;
  3. tehnologia digitală are prin definiție o componentă majoră de “verde” pentru că presupune eliminarea suportului hârtie și transportul;
  4. serviciile digitale sunt mai eficiente pentru că se desfășoară în timp real (completare cerere, scanare act identitate, obținere număr de înregistrare etc.) și transparentizează criteriile și deciziile de obținere a serviciului în cauză.

 

La fel ca și în cazul mediului privat, cel public trebuie să poată oferi servicii publice 100% online, cum ar fi plata amenzilor și a taxelor, obținerea locurilor de parcare, obținerea certificatelor fiscale, emiterea actelor de stare civilă, înregistrarea unei noi companii și diverse acte electronice administrative. Mai mult, trebuie intensificate eforturile de conectare a bazelor de date ale administrației publice sub egida unui deziderat suprem conform căruia nicio autoritate a statului să nu mai solicite un document / act emis de altă autoritate publică.

În acest sens, consider necesară definirea unei agende digitale, prin care statul să coordoneze efortul atât la nivelul instituțiilor sale cât și pe cel dinspre mediul privat, având drept obiectiv suprem deservirea individului. Salutăm în acest sens înființarea de către guvern în cursul acestui an a Autorității pentru Digitalizarea României, urmată de Planul Național de Investiții și Relansare Economică cu referire la revoluția industrială 4.0 prin programe de sprijin pentru transformarea digitală a industriei și întărirea competivității, însă așteptăm inițiativele concrete de cooptare a mediului privat și măsurile economice de stimulare a programelor digitale.

Măsuri urgente pentru relansare

Alin Daniel Fodoroiu: Cred că măsură principală de susținere a economiei este finanțarea acesteia acolo unde există potențial. Ori unde există potențial mai ridicat decât în sectorul privat, al micro-întreprinderilor care angajează cea mai mare parte a capitalului uman din economie? Totuși, mediul privat are nevoie de susținere din partea statului și prin programele investiționale ale acestuia. Cu alte cuvinte, mediul privat poate produce, dar are nevoie și de comenzi / ordine de lucru din partea statului pentru a aduce valoare adăugată cu ciclu economic repetitiv și îndelungat și nu prin stimularea consumului. În privința finanțării economiei, programul guvernamental IMM Invest reprezintă unul din cele mai bune instrumente de stimulare a creării de valoare adăugată prin prisma celor două facilități pe care le aduce pentru microîntreprinderi: garantare și finanțare gratuite, cel puțin în prima fază a derulării programului sub rezervele controlului destinației fondurilor prin prezentarea dovezilor de utilizare a sumelor din credit (contracte, facturi, chitanțe) și a păstrării numărului de angajați.

De asemenea, sectorul rezidențial al construcțiilor noi trebuie susținut pentru că stimulează industrii adiacente precum cele ale mobilei, materialelor de construcții, utilități, echipamente electrocasnice și așa mai departe. În acest sens, programul Prima Casă / Noua Casă trebuie reînnoit chiar și pentru valori mai mari ale achizițiilor de locuințe noi, iar limita de preț pentru aplicarea TVA-ului redus la construcții noi trebuie majorată. Toate acestea pentru a facilita accesul clasei medii a populației la o locuință îmbunătățită, în conformitate cu exigențele moderne privind un spațiu de locuit corect dimensionat.

Revenirea domeniului

Alin Daniel Fodoroiu: Concluziile studiilor recente privind evoluția sistemului bancar între cele două crize – cea financiară din 2008 și cea sanitară din 2020 sunt clare: sistemul bancar este întărit după mai bine de un deceniu de la ultima criză, prin consolidarea numărului de bănci (de la 43 la 34), scăderea ratei creditelor neperformante (de la 7,9% cu vârf de 21,47% în septembrie 2014 la 4,08%), inversarea raportului credite/depozite (de la 122% la 70,85%) și nu în ultimul rând scăderea dobânzilor de referință aferente monedei naționale (ex: Robor la 3 luni de la 15,46% la 2,15%). Evident, încă nu s-au consumat toate efectele crizei actuale deoarece mare parte a creditelor amânate la plată nu a ajuns încă la scadență, dar fondul pe care se întâmplă acest fenomen este unul mult mai stabil, în care băncile sunt puternic capitalizate și înregistrează profit.

Regulile jocului comercial pe piața bancară nu se vor schimba dramatic, dar probabil că mixul sucursala fizică & online a atins un punct de inflexiune de la care online-ul nu poate decât să crească. Băncile care au desfășurat primele inițiative în sensul oferirii de produse și servicii online și care mai ales au reiterat pe platformele digitale mai vechi prin “trial and error” și-au găsit între timp făgașul pe care să pună accent în perioada post-criză Covid. Spre deosebire de serviciile oferite prin rețeaua de sucursale, limitate în cuprindere de amprenta teritorială a băncii, pentru un serviciu online care și-a dovedit deja succesul la public, singura limită este dată de bugetul de investiții în marketing și de populația eligibilă a țării. Altfel spus, spre deosebire de rețeaua teritorială, un serviciu digital este foarte elastic în privința dimensionării sale: poate fi redus la minim în perioade de criză și acalmie implicând costuri minime de întreținere (mentenanță), dar poate fi extins până la acoperirea întregului univers de clienți eligibili cu un cost incremental redus (bandă mai largă, servere suplimentare etc).

De asemenea, cred că sistemul bancar în ansamblul său a învățat lecția crizelor precedente și de data aceasta s-a poziționat mult mai aproape de nevoile clienților implementând în regim de urgență amânările la plată acolo unde a fost cazul. De asemenea, expunerea populației în special pe credite în lei a limitat riscul valutar și a conectat efortul de rambursare la realitățile pieței monetare românești, cu un Robor în scădere, corelat cu dobânda de politică monetară.

În concluzie, deși efectele crizei sanitare nu sunt în totalitate vizibile, sunt mai puțini factori de corectat în relația comercială client-bancă decât în alte crize, asta pentru că piața bancară din România este reglementată și armonizată cu normele europene și totodată suficient de matură pentru a proteja interesul consumatorului. Totuși, există un potențial nelimitat în exploatarea mijloacelor de comunicare electronică pentru a facilita pe de o parte accesibilitatea serviciilor bancare și a eficientiza pe de altă parte operațiunile băncilor.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii