În această rutină zilnică, în fuga către afirmarea profesională, către alimentarea egoului personal, uităm ceea ce este important: faptul că drumul de la potențial la performanță este susținut de alimentația echilibrată. Consumul zilnic trebuie să fie într-un echilibru cu aportul corespunzător, raportat la activitatea fizică, intelectuală, dar și la consumul emoțional.
Începem ziua cu un plan bine creionat, cu obiective bine definite și cu o viteză către nicăieri, ce ne îndepărtează zi de zi de propria persoană…. FUNCȚIONĂM foarte bine, bifăm la final de zi ceea ce ne-am propus să realizăm, dar uităm să TRĂIM.
O lume a priorităților, o dinamică ce are ca rezultat sigur un dezechilibru minte-trup-suflet; dar toate acestea sunt departe de noi, căci nu avem timp să ne cunoaștem, să ascultăm nevoile reale ale organismului nostru, să facem cunoștință cu noi înșine.
În mod constant, observ că afirmarea profesională se împrietenește cu un sport de performanță: FUGA DE SINE… Știm totul despre oricine și orice, dar ne este frică să ne cunoaștem pe noi înșine, să vedem ce putem îmbunătăți în calitatea vieții noastre, să conștientizăm și să ne asumăm unele schimbări.
Inducem dorința de afirmare și copiilor noștri, care au agenda zilei plină ca a unui ministru, fără să realizăm că această aparentă performanță subminează drumul către neîmplinirea personală. Un copil care pleacă de la ora 7 de acasă și ajunge după 10 – 12 ore în sânul familiei, abia dacă își mai vede părinții; ține legătura cu ei prin telefon sau e-mail. Este acesta un copil fericit?
Un copil fericit este un copil sănătos!
Activitatea zilnică a acestor copii trebuie susținută printr-o alimentație echilibrată, dar cel mai adesea ei sunt victimele monotoniei alimentare, refuză instinctiv anumite alimente, preferă ceea ce le-a fost oferit în mod constant și e „la îndemână”.
Sănătatea se învață pas cu pas, printr-o alimentație raportată la efortul intelectual în primul rând. Combustibilul principal pentru creier este reprezentat de grăsimile Omega 3, dar câți dintre noi și copiii noștri introduc în meniul ZILNIC pește de captură, avocado, oleaginoase (nuci, caju, migdale, alune de pădure, nuci braziliene, nuci Pecan), semințe (de cânepă, in, chia, susan, dovleac), uleiuri din oleaginoase presate la rece? Creierul trebuie hrănit zilnic, nu cu titlu de excepție, ocazional, când ne amintim să introducem în meniul nostru astfel de alimente.
Dacă privim cu atenție meniul multor copii, dar și al adulților, observăm prezența alimentelor procesate, cu un conținut ridicat de grăsimi și zahăr, ce induc o stare de bine în timpul consumului, urmată apoi de o devitalizare; astfel, dependența se instalează pas cu pas.
Cum putem susține performanța cu merdenele, covrigi, băuturi energizante, alimente prăjite, exces de zahăr, făină albă, carne? Astfel de „alimente” pot fi delicioase, dar nu sunt hrănitoare, nu asigură un aport corespunzător de nutrienți și induc modificări majore la nivel celular.
Sindromul de oboseală cronică a devenit o formulă de curtoazie, o normalitate pusă adesea pe umerii programului prelungit de la birou, școală, opționale. Problemele legate de memorie, focus, deficit de atenție, nervozitate, irascibilitate, agresivitate par să fie ceva firesc, o normalitate în care ar trebui să trăim într-o stare de confort maxim. În realitate, toate acestea sunt strigătul de ajutor al unui creier înfometat, al unui organism devitalizat, iar factorul declanșator este alimentația dezechilibrată.
Ne mințim singuri excitând sistemul nervos cu 7 – 8 cafele, cu o gustare dulce sau sărată, care ne ajută să mai funcționăm puțin. Dar noi suntem structurați să FUNCȚIONĂM sau să TRĂIM? Este important să MÂNCĂM sau să ne HRĂNIM?
Acceptăm sau nu adicțiile pentru anumite alimente, foamea compulsivă, dezechilibrele emoționale cu impact direct asupra profilului alimentar? Toate acestea par străine de noi, dar de fapt ne sunt atât de apropiate, fac parte din viața noastră, considerăm prezența lor o normalitate. Desertul de la cafeaua de dimineață, răsfățul de ziua colegei, nevoia de ceva dulce după-amiază, recompensele alimentare la final de zi sunt epsioadele cu efect nociv din jurnalul alimentar cotidian.
Dependența de anumite alimente cu un conținut ridicat de zahăr și grăsimi, care aparent sunt soluția salvatoare în momentele de devitalizare, reprezintă de fapt saltul în prăpastie al sănătății noastre. Astfel de alimente nu ne vor hrăni creierul, ci vor induce un sindrom de oboseală cronică, pofte, dorința de a ciuguli „ceva bun”, lipsa de concentrare, pierderi de memorie, procese inflamatorii, modificări ale profilului lipidic, tulburări digestive – și lista poate continua.
CORPUL NOSTRU NU ESTE UN COȘ DE GUNOI în care să aruncăm tot ce ne cade în mână, aparent din lipsă de timp. Dar care sunt prioritățile vieții noastre, care sunt valorile pe care ne clădim calitatea vieții, care sunt bucuriile de zi cu zi? Totul se rezumă la a posta poze cu farfuriile și paharele pline în diferite colțuri ale lumii? A devenit vacanța o umbrelă sub care ascundem bunăstarea prin răsfăț alimentar sau un pretext de a asocia mâncarea cu starea de bine? Briza mării și aerul curat de munte au fost înlocuite cu experiențele culinare – nimic greșit, dacă se respectă cele trei principii de bază ale nutriției: cumpătare, varietate, echilibru.
Copiii imită ceea ce văd, prin neuronii-oglindă pe care îi iau, ceea ce înseamnă că tabieturile din familie au un impact major asupra educației nutriționale a celor mici. Întâlnesc frecvent adolescenți cu greutate de 86-90 kg, care trăiesc pentru mâncare, prin mâncare, cu gândul la mâncare de dimineață până seara, uneori trezindu-se în timpul nopții pentru a mai ciuguli câte ceva. Orice deformare exterioară are ca substrat o deformare interioară. Realizăm cu toții că această investiție în mâncare nu se poziționează către pește de captură, avocado sau nuci, alimente ce există cu titlu de excepție în meniul acestor persoane; toate alimentele preferate, care aduc plăcerea, stimulează emoția, au rol de recompensă sau anihilează stări de tristețe/nemulțumire/stres, de fapt furnizează o cantitate foarte mare de grăsimi nesănătoase, ce induc inflamații, riscuri cardiovasculare, deficiențe imunitare, lipsă de energie, stimă de sine scăzută, lipsă de motivație, blocarea creativității, a imaginației, dar nu numai.
PERFORMANȚA SE DEFINEȘTE ÎN FARFURIE!
Spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cât de sănătos ești! Comportamentul alimentar definește grija de sine, te definește în relația cu tine, este cea mai reprezentativă metodă de respect a propriei persoane. Creșterea în greutate este scuzată de sindromul premenstrual, dezechilibre hormonale, factori genetici, stresul zilnic, retenția de apă, dar este în fapt dovada lipsei de asumare, a indiferenței față de propria sănătate; este imaginea clară a absenței din propria viață. Când începem să adăugăm plusvaloare vieții noastre, când ne asumăm că singurii responsabili de sănătatea noastră suntem… noi înșine? Surprinzător, nu? Nu e de vină colega care-și serbează mâine ziua de naștere, nu sunt de vină nici covrigăria, patiseria sau soțul care a adus acasă prăjituri; nici mama că a gătit pentru copii și noi mâncăm ce le rămâne lor… Determinarea, asumarea, motivația, conștientizarea ne aparțin, sunt despre noi.
NUTRIȚIA ESTE O ARTĂ, ARTA DE A TRĂI FRUMOS, ea ne ghidează pas cu pas pe drumul către SĂNĂTATE.
Noi decidem cum trăim fiecare secundă a vieții noastre, conștienți că TIMPUL ESTE SINGURA RESURSĂ IRECUPERABILĂ. În fiecare zi trebuie să fim PROTAGONIȘTII vieții noastre, astfel încât să fim în cea mai bună formă, să reprezentăm o sursă de inspirație, să avem puterea, dorința, motivația de a începe o nouă zi pe un drum potrivit nouă. Un creier hrănit corect ne ajută să ne vedem diferit prioritățile vieții, ne ajută să trăim frumos, într-o armonie minte-trup-suflet, cu bucurie.
În cadrul unui proiect personal, am reușit să studiez concentrația de Omega 3, precum și raportul Omega 6/Omega 3 la nivel sangvin pe loturi de copii și adulți, iar rezultatele obținute sunt alarmante. În mod normal, intervalul de referință pentru concentrația de Omega 3 este 8-12, dar media rezultatelor obținute este 3,5-4, existând și valori de 1-2, ceea ce arată clar carențele majore și impactul acestora asupra calității vieții noastre.
În numărul următor voi povesti despre posibilitatea de testare a concentrației de Omega 3, evaluarea raportului Omega 6/Omega 3 și modul în care acestea pot influența în mod semnificativ calitatea vieții noastre, la orice categorie de vârstă.
Până atunci, armonie în farfurie și bucurați-vă de viață!
