FacebookTwitterLinkedIn

Industria auto a fost unul dintre domeniile afectate în mod direct de către criza apărută după declanșarea pandemiei de coronavirus, fiind un domeniu în care „totul se face în jurul funcționării fabricilor”, potrivit lui Alexandru Șeremet. „Inclusiv planificarea de noi modele se face în primul rând plecând de la ideea de a le aloca astfel încât să ai capacitatea de producție a fabricilor la un randament maxim; asta înseamnă că de multe ori obiectivul principal este să acoperi producția integral. Operarea fabricilor este foarte costisitoare, momentan automobilul este cel mai complex produs de masă din lume și asta spune foarte mult despre resursele alocate. Dacă noi suntem fascinați de complexitatea unui telefon mobil, o mașină este probabil de 100 de ori mai complexă decât telefonul, de aceea industria auto este puternic orientată către producție, care dictează, practic, totul.”

Alexandru Șermet a adăugat că de la izbucnirea crizei, producătorii de mașini au trecut de la ideea de a „produce bani” la o fază în care doar cheltuie bani. „S-a trecut de la filozofia <cum facem să utilizăm cât mai bine capacitatea fabricilor în care investim miliarde de euro anual la nevoia de a le opri complet>. Industria auto s-a trezit într-o ipostază în care se <ardea cash-ul>, iar principala decizie a fost de a se reseta businessul, astfel încât să ne asigurăm că există rezerve în cash flow pentru că la început eram într-o situație în care nu știam cât va dura această criză. Acum trecem prin experimentul re-deschiderii graduale, însă trebuie să vedem dacă acesta funcționează bine. Dacă marile companii auto au rezerve de cash importante, acestea pot dispărea într-un orizont de timp surprinzător de rapid, în șase luni este posibil ca aceste companii care erau stabile să treacă pe cash flow negativ.”

Află aici mai multe declarații făcute de Alexandru Șeremet

Răzvan Pascu a declarat în cadrul emisiunii ForbesForward că înainte de izbucnirea crizei industria turismului mergea foarte bine, nu doar în România, ci și la nivel mondial. „De exemplu în luna ianuarie lucram pentru niște excursii de revelion pe care voiam să le organizăm, cu destinații exotice, și deja nu mai aveam acces la bilete de avion, prețurile crescuseră, avioanele erau pline și apoi a venit această criză când nu numai că agențiile nu mai vând nimic, dar nici nu își pot trimite oamenii în șomaj tehnic pentru că trebuie să stea la birou și să reprogrameze vacanțele.”

El a menționat că marile companii de linie care se confruntă cu probleme foarte mari vor fi cel mai probabil, salvate de către stat. „Lufthansa a cerut ajutor de stat din partea guvernului, dacă vor fi probleme cu AirFrance sau KLM ele vor fi ajutate de către stat. Marile companii din Golf au o susținere financiară. Companiile low-cost, Ryanair și WizzAir, au bani în cont, l-am văzut pe CNN pe CEO-ul de la WizzAir anunțând că au 1,6 miliarde de dolari în cont, sunt printre puținele companii care au bani și care s-au purtat corect cu clienții în această perioadă, din tot feedback-ul pe care l-am primit.”

Află aici mai multe declarații făcute de Răzvan Pascu

Din punct de vedere al business-ului, Cyber Smart Defence a înregistrat o creștere a activității, potrivit lui Mădălin Dumitru, deoarece are de „rezolvat” mai multe situații în ceea ce privește securitatea cibernetică. „Acum trebuie să protejăm companiile nu doar atunci când ele dețin informații confidențiale, dar odată cu acest „work from home” se deschid foarte multe vulnerabilități, pe care hackerii le exploatează. Atacurile cibernetice au început să crească, hackerii au găsit un context pentru a face și mai mulți bani decât făceau înainte, pentru că frica controlează omul și este un sentiment exploatat de către hackeri.”

Fondatorul și CEO-ul Cyber Smart Defence a afirmat în cadrul emisiunii ForbesForward că măsurile de siguranță cibernetică ar fi trebuit adoptate înainte de începerea crizei, pentru a lucra de acasă în siguranță. „Nu este suficient să ai un VPN, este nevoie și de o securizare a router-ului de acasă, „two factor autentification” este o altă măsură care trebuie luată urgent de către utilizatori. Adresa de mail folosită pentru conturile de socializare trebuie să fie o adresă complet separată de care să nu știe nimeni, adresa de business trebuie folosită doar în mediul de business iar adresele folosite pentru plăți trebuie să fie și ele diferite. Cu cât expui mai puține date, cu atât ești mai protejat, hackerii nu pot ataca ceea ce nu știu.”

Află aici mai multe declarații făcute de Mădălin Dumitru

https://www.facebook.com/forbesromania/videos/168894631012538/