Ministerul Finanțelor menține reducerea temporară de 25% a accizei aplicabile motorinei standard pentru perioada 16-30 septembrie 2026, în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026. Decizia vine în contextul menținerii presiunilor asupra pieței carburanților.

Potrivit Ministerului Finanțelor, măsura continuă reducerea aplicată în prima jumătate a lunii septembrie, când acciza la motorină a fost diminuată tot cu 25%.

„Măsura continuă intervenția aplicată în prima jumătate a lunii septembrie, când reducerea accizei a fost, de asemenea, de 25%, și reflectă menținerea presiunilor pe piața carburanților”, se arată într-un comunicat al instituției.

Cât va fi acciza la motorină

Reducerea de 25% reprezintă o diminuare a accizei cu 701,07 lei pentru 1.000 de litri, respectiv cu 829,69 lei pe tonă.

În consecință, în perioada 16-30 septembrie, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă va fi de 2.103,22 lei/1.000 de litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă.

Ministerul Finanțelor precizează că decizia este rezultatul mecanismului de evaluare introdus prin Legea nr. 162/2026, care presupune recalcularea periodică a reducerii în funcție de evoluția pieței.

Cotațiile Platts au crescut cu peste 51%

Analiza pentru a doua jumătate a lunii septembrie indică o creștere de 51,19% a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM).

În același timp, variația prețului mediu la pompă pentru motorina standard (VM) a fost de 27,47%.

Pe baza acestor indicatori și a formulei prevăzute de legislație, Ministerul Finanțelor a stabilit că reducerea accizei trebuie menținută la nivelul de 25% pentru următoarele două săptămâni.

„Mecanismul este calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu scopul de a limita efectele acestora asupra populației și economiei”, explică instituția.

Autoritățile încearcă să limiteze efectele scumpirii carburanților

Ministerul Finanțelor susține că măsura are ca obiectiv limitarea efectelor în lanț generate de creșterea costurilor cu carburanții.

Presiunea este deosebit de importantă în sectoare precum transportul și logistica, unde prețul motorinei reprezintă o componentă importantă a costurilor operaționale. Creșterea acestor costuri poate ajunge ulterior să se reflecte în prețurile bunurilor și serviciilor.

„Intervenția urmărește limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact direct asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum”, se mai arată în comunicat.

Mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026 este unul dinamic, iar indicatorii de piață sunt reevaluați la fiecare două săptămâni. Astfel, nivelul reducerii poate fi menținut sau modificat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la stațiile de alimentare.

Ministerul Finanțelor anunță că va continua să monitorizeze atât cotațiile internaționale ale produselor petroliere, cât și prețurile la pompă, urmând ca nivelul reducerii să fie reevaluat în cadrul următoarei analize bilunare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% până la 30 septembrie appeared first on Forbes Romania.

Constructorii care lucrează la proiecte finanțate prin PNRR reclamă un decalaj de aproximativ 3 miliarde de euro între valoarea lucrărilor executate și sumele efectiv încasate. Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) avertizează că diferența pune o presiune majoră asupra lichidității companiilor și solicită autorităților să pregătească din timp proiectele și finanțarea pentru perioada de după PNRR.

Potrivit datelor prezentate de patronatul din construcții, sectorul concentrează aproximativ 9,45 miliarde de euro, reprezentând 44,8% din valoarea totală a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Constructorii au executat lucrări de 6 miliarde de euro

FPSC estimează că valoarea lucrărilor certificate tehnic și efectiv executate în sectorul construcțiilor se ridică la aproximativ 6 miliarde de euro. În schimb, constructorii au încasat până în prezent aproximativ 3,1 miliarde de euro.

Rezultă astfel un decalaj de circa 3 miliarde de euro între valoarea lucrărilor realizate și plățile efectuate către companii.

„Acest decalaj, de aproximativ 3 miliarde de euro între stadiul fizic al lucrărilor executate de constructori și sumele efectiv încasate, exercită o presiune uriașă asupra lichidității companiilor din sector”, se arată într-un comunicat al FPSC.

Problema este cu atât mai importantă cu cât firmele de construcții trebuie să își asigure în continuare finanțarea activității, plata angajaților și a furnizorilor, în condițiile în care o parte semnificativă a banilor aferenți lucrărilor deja realizate nu a ajuns încă la companii.

Patronatele critică modul în care a fost implementat PNRR

Reprezentanții FPSC atrag atenția și asupra problemelor apărute în implementarea PNRR, susținând că o parte dintre acestea puteau fi anticipate încă de la început.

Printre dificultățile indicate se numără proiectele insuficient pregătite, durata mare a unor proceduri, administrarea defectuoasă a anumitor investiții și lipsa unei strategii coerente.

„România închide PNRR cu probleme care, în bună măsură, puteau fi anticipate încă de la început. Proiecte insuficient pregătite, proceduri care au durat prea mult, investiții administrate defectuos și lipsa unei strategii sunt doar câteva dintre problemele care au făcut ca țara noastră să fie mult sub obiectivele stabilite inițial”, susține organizația.

Patronatul consideră că experiența acumulată prin PNRR trebuie folosită pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor de coeziune și pentru pregătirea următorului exercițiu financiar european.

FPSC cere cofinanțare pentru proiectele viitoare

Președintele FPSC, Cristian Erbașu, avertizează că România trebuie să se pregătească din timp pentru perioada 2028-2034 și să asigure resursele necesare pentru continuarea investițiilor.

„Trebuie să ne gândim ce facem după PNRR și să ne pregătim pentru viitorul exercițiu financiar, 2028-2034. Uniunea Europeană ne obligă, dar dezvoltarea României trebuie forțată și din interior, nu numai din fondurile Uniunii Europene”, a declarat Cristian Erbașu, citat în comunicat.

Acesta susține că numeroase proiecte nu pot fi derulate în lipsa cofinanțării naționale.

„Nu avem proiecte derulabile pentru că nu au cofinanțarea asigurată. Bugetul a fost construit în jurul PNRR. Neavând Guvern, nu se poate revizui bugetul. Deci nu avem buget pentru cofinanțarea proiectelor”, a subliniat președintele FPSC.

Organizația consideră, în acest context, că rectificarea bugetară reprezintă o urgență pentru menținerea ritmului investițiilor.

Constructorii avertizează și asupra forței de muncă

O altă problemă semnalată de patronatele din construcții este continuitatea locurilor de muncă după încheierea proiectelor PNRR.

FPSC avertizează că, în lipsa unor noi investiții și a unui flux constant de proiecte, România riscă să piardă muncitori calificați, care s-ar putea întoarce în țările vest-europene.

„Dacă nu se asigură continuitate, există riscul major ca țara noastră să piardă muncitori calificați care vor alege să meargă din nou în țările vestice care au programe de atragere a specialiștilor prin facilități”, avertizează organizația.

În opinia patronatului, principala miză pentru România este menținerea continuității investițiilor și pregătirea din timp a proiectelor pentru exercițiul financiar 2028-2034.

Această nevoie devine cu atât mai importantă cu cât, potrivit FPSC, în viitor partea de finanțare națională va avea o pondere semnificativ mai mare, ceea ce va pune presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Patronatele din construcții: 3 miliarde de euro, diferența dintre lucrările PNRR și sumele plătite constructorilor appeared first on Forbes Romania.

Depozitele de gaze naturale ale României sunt umplute în proporție de 76,26%, echivalentul a aproximativ 2,43 miliarde de metri cubi, nivel care plasează țara peste media Uniunii Europene, de 68,26%, potrivit Ministerului Energiei.

Autoritățile estimează că România va ajunge la un grad de înmagazinare de 80% până la 1 octombrie.

Situația rezervelor de gaze a fost analizată marți, în cadrul Comandamentului Energetic dedicat sectorului gazelor naturale, coordonat de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi.

La reuniune au participat directorul general al Transgaz, Ion Sterian, reprezentanți ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), producători și furnizori de gaze naturale, operatori de distribuție și reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în sectorul energetic.

Operatorii sunt în grafic pentru atingerea țintei

În cadrul ședinței, operatorii care au obligații privind constituirea stocurilor de gaze au confirmat că procesul de înmagazinare se desfășoară conform planificării și că ținta de 80% până la 1 octombrie poate fi atinsă.

Ministerul Energiei precizează că urmărește evoluția stocurilor pentru ca România să intre în sezonul rece cu rezerve suficiente și cu măsurile necesare pentru asigurarea continuității și siguranței alimentării cu gaze naturale.

„Ministerul Energiei urmărește îndeaproape evoluția procesului de înmagazinare, astfel încât România să intre în sezonul rece cu un nivel adecvat al rezervelor și cu toate măsurile necesare pentru asigurarea continuității și siguranței în alimentarea cu gaze naturale”, se arată în comunicatul instituției.

Pregătirea pentru iarna 2026-2027 are loc însă într-un context european dificil, marcat de prețuri ridicate la gaze și de niveluri ale stocurilor mai reduse comparativ cu anii anteriori.

Gazele europene au ajuns la 83-84 euro/MWh

Potrivit Ministerului Energiei, în ultimele zile, cotațiile europene de referință TTF au urcat în zona de 83-84 euro/MWh. Nivelul este aproape de trei ori mai mare decât cel de la începutul anului și reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat din decembrie 2022.

Creșterea prețurilor este pusă pe seama mai multor factori, printre care tensiunile geopolitice, dificultățile de pe piața globală a gazului natural lichefiat (GNL) și nivelul redus al stocurilor de gaze din Europa.

Evoluția pieței europene pune presiune suplimentară asupra statelor care trebuie să își completeze rezervele înainte de debutul sezonului rece.

Securitatea aprovizionării, prioritatea autorităților

În aceste condiții, Ministerul Energiei consideră că prioritatea este menținerea securității aprovizionării în sezonul rece și continuarea într-un ritm susținut a procesului de înmagazinare în săptămânile următoare.

„În acest context, prioritatea rămâne securitatea aprovizionării în sezonul rece, precum și menținerea unui ritm susținut de înmagazinare în următoarele săptămâni”, subliniază ministerul.

Cu un grad de umplere de peste 76%, România se află în prezent peste media europeană, însă autoritățile mai au de acoperit aproximativ patru puncte procentuale pentru atingerea țintei de 80% stabilite pentru 1 octombrie.

Evoluția stocurilor va fi urmărită în perioada următoare în contextul volatilității de pe piața europeană a gazelor și al pregătirilor pentru sezonul rece 2026-2027.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post România are depozitele de gaze umplute în proporție de 76%. Ținta pentru 1 octombrie este de 80% appeared first on Forbes Romania.

Două ONG-uri avertizează că numărul fermierilor din Franţa riscă să scadă şi mai mult din cauza lipsei de măsuri de sprijin pentru transferul între generaţii al exploataţiilor agricole, având în vedere că în viitor va avea loc un val de ieşiri la pensie.

Jumătate din cei aproximativ 400.000 de fermieri francezi vor ajunge la vârsta de pensionare până în 2030, conform unui recensământ realizat din 2020, iar două treimi dintre cei peste 60 de ani nu au un succesor, scrie Agerpres, citând AFP.

Însă, „în pofida noilor măsuri”, politicile de sprijinire a transferurilor de ferme în Franţa “sunt lipsite de ambiţie”, susţin ONG-urile SOL (Alternatives Agroecologiques et Solidaires) şi Reţeaua de Acţiune Climatică (RAC) într-un raport intitulat „Cine ne va hrăni în 2035?”, şi care este destinat să stimuleze dezbaterea dinaintea alegerilor prezidenţiale din 2027.

În legislaţia franceză este fixat un obiectiv de 500.000 de fermieri în 2035. Un nou birou unic de asistenţă urmează să fie lansat în 2027 pentru a facilita înfiinţarea şi transferurile de ferme.

În prezent, programul de sprijin alocă în medie doar 1.720 de euro per fermă nou-înfiinţată, comparativ cu 7.500 de euro pentru o schimbare de carieră în toate sectoarele, în timp ce una din cinci persoane ajunge să abandoneze proiectul de fermă nou-înfiinţată, subliniază autorii raportului publicat marţi.

De asemenea, calitatea locurilor de muncă în agricultură este mai scăzută decât în alte meserii, cu solicitări fizice mai mari, aproape 60% din contracte fiind pe durată determinată şi un salariu orar mediu de 14 euro, comparativ cu 20 de euro în industrie.

Şi având în vedere valurile de căldură, „este urgent să se îmbunătăţească condiţiile de muncă şi să fie facilitat accesul la aceste locuri de muncă”, susţin autorii raportului, menţionând că schimbarea proprietăţii unei ferme este cel mai bun moment pentru a modifica practicile agricole.

Franţa a pierdut deja 100.000 de exploataţii agricole în intervalul 2010-2020. Chiar dacă rămâne principala putere agricolă din Europa, Franţa a înregistrat o prăbuşire a marjelor sale de profit în 2025, un an dificil în toate sectoarele, cu un consum mai redus de vin, o scădere a efectivelor de animale şi un grâu mai dificil de exportat.

Balanţa agricolă a Franţei (diferenţa dintre exporturile şi importurile de produse agricole şi agroalimentare) s-a redus la 200 de milioane de euro în 2025. Acesta este un punct de cotitură pentru o ţară care a devenit al şaselea cel mai mare exportator european, după Ţările de Jos, Polonia, Spania, în condiţiile în care în 2000 ocupa locul al doilea.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Agricultura franceză, în pericol din cauza ieșirii la pensie a fermierilor appeared first on Forbes Romania.

ZF, furnizor german de tehnologii pentru industria auto, anunță că a obținut în 2026 contracte în valoare cumulată de peste 5 miliarde de euro pentru soluții destinate vehiculelor comerciale.

În India, activitatea diviziei Commercial Vehicle Solutions a crescut cu 41% față de anul precedent, potrivit datelor companiei.

Compania spune că aproximativ 90% dintre clienții noi vizați în acest an au fost atrași, rezultatele venind într-o perioadă în care producătorii de vehicule comerciale investesc în electrificare, sisteme de siguranță și tehnologii software.

La IAA Transportation 2026, ZF prezintă soluții pentru propulsie electrică și hibridă, sisteme de frânare și asistență la conducere, precum și tehnologii pentru vehicule comerciale definite prin software.

„Aceste rezultate sunt semnale clare din partea clienților noștri. O creștere de aproximativ 90% în atragerea clienților noi și un volum de business câștigat, până în acest moment în 2026, care depășește 5 miliarde de euro confirmă o încredere solidă în portofoliul de tehnologii al ZF”, a declarat Fabian Schlegel, Global Head of Sales în cadrul diviziei CVS.

ZF are aproximativ 153.000 de angajați, 162 de locații de producție în 29 de țări și a raportat vânzări de 38,8 miliarde de euro în 2025. Compania dezvoltă și produce tehnologii pentru autoturisme, vehicule comerciale și aplicații industriale, inclusiv sisteme de propulsie, frânare, siguranță, control al șasiului și soluții software.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post ZF a obținut contracte de peste 5 mld. euro pentru vehicule comerciale în 2026 appeared first on Forbes Romania.

BYD intenţionează să lanseze anul viitor primul său camion de mare tonaj în Europa şi, ulterior, să fabrice local camioane, a declarat un director din echipa de conducerea a producătorului chinez de vehicule electrice.

„Pe termen lung, vom produce aici, local, tot ceea ce vindem în Europa”, a declarat Stella Li, şefa diviziei de afaceri internaţionale a BYD, cu ocazia salonului IAA de la Hanovra. Stella Li a adăugat că grupul chinez doreşte să ofere operatorilor de flote un pachet complet de servicii, inclusiv finanţare, infrastructură de încărcare alimentată cu energie fotovoltaică şi o reţea de ateliere susţinută de servicii mobile de asistenţă rutieră, potrivit presei internaționale și Agerpres.

Producţia locală în Europa ar ajuta, de asemenea, BYD să evite taxele vamale la importurile de camioane. Producătorii europeni, inclusiv marca MAN (parte a grupului Traton), au solicitat Uniunii Europene să impună taxe vamale pentru camioanele electrice chinezeşti, similare celor aplicate deja autoturismelor electrice importate din China.

În paralel, BYD se pregăteşte să îşi extindă capacităţile de producţie a autoturismelor în Europa. Compania chineză construieşte o fabrică la Szeged, în Ungaria, unde producţia de serie urmează să demareze anul viitor.

„Atunci când vinzi ceea ce produci pe plan local, lucrurile sunt în regulă. Devenim o companie europeană”, a spus Li.

În primele opt luni ale acestei an, BYD a vândut 1,162 milioane de vehicule în afara Chinei, o creştere de 86% comparativ cu situaţia din aceiaşi perioadă a anului trecut, şi 1,505 milioane de vehicule pe piaţa chineză.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post BYD va produce camioane în Europa, în încercarea de a deveni „o companie europeană” appeared first on Forbes Romania.

Volkswagen a prezentat Mission Efficiency, un prototip electric pe care constructorul german îl prezintă drept cel mai eficient automobil electric foarte aproape de producția de serie.

Modelul a stabilit trei recorduri, inclusiv pentru coeficientul aerodinamic, și a fost dezvoltat folosind tehnologii care vor fi utilizate pe viitoarele modele electrice ale mărcii, arată producătorul pe site-ul spu oficial.

Într-un test pe un traseu de 1.278 de kilometri între Wolfsburg și Viena, Mission Efficiency a înregistrat un consum mediu de 6,89 kWh/100 km, fără pierderile de la încărcare. Bateria de 54,9 kWh a fost încărcată o singură dată pe parcursul călătoriei, iar la sosire automobilul mai avea o autonomie declarată de 164 de kilometri.

Volkswagen subliniază că prototipul nu utilizează tehnologii dezvoltate exclusiv pentru un automobil experimental, ci componente și soluții provenite din producția de serie, inclusiv sistemul de propulsie al viitorului ID. Polo.

„În loc să folosim tehnologii specializate, vehiculul și-a stabilit cele trei recorduri utilizând tehnologie de producție accesibilă, de serie largă”, a declarat Thomas Schäfer, CEO al mărcii Volkswagen.

Pentru constructor, proiectul are rolul de a demonstra potențialul pe care îl au eficiența aerodinamică și optimizarea consumului în reducerea necesarului de energie și creșterea autonomiei automobilelor electrice.

Volkswagen produce automobile în 28 de locații din 12 țări și a livrat peste 4,7 milioane de vehicule în 2025, dintre care aproximativ 382.000 au fost complet electrice.

Credit foto: https://www.volkswagen-newsroom.com/

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Volkswagen dezvoltă următoarea generație de mașini electrice mizând pe eficiență appeared first on Forbes Romania.

Administrația președintelui american Donald Trump intenționează să elimine plafoanele privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru centralele electrice pe cărbune și gaz, anulând astfel regulile de decarbonizare adoptate în 2024, în timpul mandatului fostului președinte Joe Biden.

Decizia reprezintă o nouă schimbare majoră de direcție în politica energetică și climatică a Statelor Unite și consolidează orientarea administrației Trump către susținerea producției de energie din combustibili fosili.

Centralele vor avea în continuare reguli pentru poluanți

Eliminarea plafoanelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră nu înseamnă însă că centralele electrice vor putea funcționa fără nicio restricție. Unitățile de producție vor trebui să respecte în continuare anumite limite privind emisiile de mercur, arsenic și alți contaminanți considerați periculoși pentru sănătatea publică și mediu.

Cărbunele rămâne unul dintre combustibilii cu cele mai ridicate emisii de gaze cu efect de seră, iar utilizarea sa este considerată un factor important în creșterea temperaturilor globale.

Regulile adoptate în timpul administrației Biden urmăreau să determine centralele electrice să reducă semnificativ emisiile de dioxid de carbon și să accelereze tranziția către surse de energie cu emisii mai reduse.

Trump a contestat constant politica climatică

Donald Trump a descris în repetate rânduri schimbările climatice provocate de activitatea umană drept o „farsă” și a susținut extinderea producției interne de petrol, gaze naturale și cărbune.

De la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025, administrația republicană a adoptat numeroase măsuri menite să sprijine industria combustibililor fosili și să reducă presiunea de reglementare asupra producătorilor de energie.

Printre măsuri s-au numărat relaxarea unor norme privind emisiile de poluanți și revizuirea politicilor climatice promovate în perioada administrației Biden.

SUA își schimbă din nou politica energetică

Administrația Trump a mers mai departe și a abrogat, la începutul acestui an, legislația care a stat la baza politicii federale de combatere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Statele Unite.

Eliminarea plafoanelor pentru centralele pe cărbune și gaz marchează astfel o nouă etapă în procesul de inversare a politicilor climatice adoptate în timpul mandatului Biden.

Susținătorii noii politici argumentează că reducerea restricțiilor asupra centralelor pe combustibili fosili poate contribui la creșterea producției interne de electricitate și la consolidarea securității energetice a Statelor Unite. Criticii avertizează însă că relaxarea regulilor privind emisiile poate îngreuna atingerea obiectivelor climatice americane și poate prelungi utilizarea celor mai poluante surse de energie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Trump renunță la regulile climatice impuse de Biden pentru centralele electrice appeared first on Forbes Romania.

Creșterea accelerată a prețurilor la gaze naturale și energie îi îngrijorează pe oficialii Băncii Centrale Europene (BCE), care avertizează că inflația din zona euro ar putea depăși chiar și estimările revizuite deja în creștere.

Cotațiile petrolului și gazelor au ajuns mult peste nivelurile incluse în cele mai recente prognoze ale BCE, ceea ce indică riscul ca presiunile inflaționiste să persiste mai mult decât se anticipa.

BCE și-a majorat săptămâna trecută unele dintre estimările privind inflația și a crescut, totodată, dobânzile. Evoluția ulterioară a piețelor de energie complică însă perspectiva privind prețurile.

Gazele au depășit scenariul pesimist al BCE

„Cele mai recente evoluții ale prețurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare”, a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, la Berlin.

Oficialul a atras atenția că problema nu se limitează la petrol sau la carburanți.

„Nu este vorba doar despre petrol. Este vorba și despre produsele rafinate, precum motorina și, desigur, un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, și ele, valori foarte ridicate”, a explicat Schnabel.

Potrivit prognozelor BCE, prețurile futures la gaze ar fi trebuit să ajungă în decembrie la 60,1 euro pe megawat-oră în scenariul de bază. Chiar și într-un scenariu pesimist, estimarea era de 77 de euro pe megawat-oră.

În prezent, prețul de piață a depășit însă 83 de euro pe megawat-oră.

O evoluție similară este observată pe piața petrolului. Țițeiul Brent se tranzacționează la aproximativ 107 dolari pe baril, peste nivelul inclus chiar și în scenariul pesimist al BCE.

Oficialii BCE avertizează asupra inflației

Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei și membru al Consiliului guvernatorilor BCE, consideră că riscurile inflaționiste s-au deplasat clar în sens ascendent.

„Riscurile privind inflația sunt în mod clar orientate în sus”, a declarat Kazimir.

Acesta a precizat că atenția sa se concentrează tot mai mult asupra gazelor și energiei electrice, nu doar asupra petrolului și carburanților. În plus, prețurile alimentelor reprezintă un alt motiv de preocupare, deoarece acestea influențează puternic percepțiile și așteptările populației privind inflația.

Presiunile suplimentare asupra prețurilor ar putea determina BCE să continue majorarea dobânzilor. Rata de referință se situează în prezent la 2,5%, iar o nouă creștere ar putea împinge politica monetară într-o zonă restrictivă pentru economie.

Se conturează o nouă majorare a dobânzilor

Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei, susține că există argumente pentru o nouă înăsprire a politicii monetare.

„Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare”, a declarat acesta.

Kazaks a adăugat că dobânzile ar putea fi nevoite să intre într-un teritoriu restrictiv și că nu există un prag superior care să împiedice BCE să majoreze rata de referință peste nivelul de 2,50%.

Totuși, nu toți oficialii BCE susțin o reacție imediată. O parte dintre decidenți pledează pentru menținerea abordării actuale, bazate pe evaluarea datelor la fiecare ședință de politică monetară. În această viziune, BCE ar trebui să transmită un semnal privind o nouă majorare doar după apariția unor date suplimentare.

Europa se grăbește să-și refacă stocurile de gaze

Presiunea asupra prețurilor este amplificată de nivelul relativ redus al stocurilor de gaze din Europa. Țările care depind într-o măsură importantă de gazele naturale pentru încălzire au evitat să cumpere volume mari în timpul verii, mizând pe o încheiere a conflictului din Iran și pe o eventuală scădere a prețurilor.

În condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este acum mult sub media istorică, aceste state încearcă să recupereze timpul pierdut și să achiziționeze gaze pentru sezonul rece.

Cererea suplimentară contribuie la menținerea prețurilor la un nivel ridicat, cotațiile ajungând la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani.

Scumpirea gazelor se poate transmite rapid către consumatori și companii prin facturi mai mari la încălzire și electricitate. În același timp, costurile mai ridicate ale energiei pot alimenta din nou inflația generală.

Energia regenerabilă reduce vulnerabilitatea Europei

Există însă și economiști care consideră că situația energetică a Europei este mai puțin vulnerabilă decât în urmă cu câțiva ani.

Producția de energie regenerabilă a crescut semnificativ de la începutul războiului din Ucraina, în timp ce activitatea în sectoarele mari consumatoare de energie, precum industria grea, a încetinit.

Această combinație ar putea reduce impactul unei noi creșteri a prețurilor gazelor asupra economiei europene, chiar dacă gospodăriile și companiile vor resimți în continuare efectele scumpirilor.

Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 29 octombrie. Piețele financiare estimează în prezent o probabilitate de aproximativ 60% ca banca centrală să majoreze din nou dobânzile cu această ocazie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Explozia prețurilor la gaze îngrijorează BCE. Inflația din zona euro ar putea depăși estimările appeared first on Forbes Romania.

Benzina standard ar putea depăși din nou pragul de 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei în următoarele zile, pe fondul escaladării tensiunilor din zona Golfului și al creșterii prețului petrolului, avertizează compania de consultanță Frames într-o analiză privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu.

Potrivit analizei, între 9 și 11 septembrie au avut loc mai multe evenimente care au afectat sistemul energetic și logistic internațional, alimentând temerile privind aprovizionarea cu petrol și transportul maritim.

Petrolul Brent a trecut de 100 de dolari

Pe 9 septembrie, forțele americane au confirmat distrugerea a cinci petroliere iraniene în Golful Oman și în apropierea insulei Kharg, în timp ce rebelii houthi au atacat instalații petroliere din Arabia Saudită.

În ziua următoare, Iranul a anunțat că a atacat zece nave în apropierea Strâmtorii Ormuz. Totodată, houthii au cucerit portul Mokha și insula Zuqar, iar pe 11 septembrie au preluat insula Perim, care controlează o parte importantă a strâmtorii Bab el-Mandeb.

În aceeași zi, Arabia Saudită a confirmat oprirea conductei East-West, cunoscută și sub numele de Petroline, după ce aceasta a fost lovită de drone lansate din Irak.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere petroliere ale lumii. În mod normal, prin această zonă sunt transportate aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul a circa 20% din consumul mondial de produse petroliere lichide. Potrivit Frames, traficul prin strâmtoare a fost însă redus drastic în ultimele luni.

Prețul petrolului Brent a început anul în jurul valorii de 72 de dolari pe baril, a depășit 110 dolari în primăvară și ulterior a coborât sub 70 de dolari. După expirarea memorandumului de 60 de zile, pe 17 august, cotația a intrat însă pe o traiectorie ascendentă.

Brent a depășit 100 de dolari pe 9 septembrie, când a ajuns la 101,21 dolari pe baril, și a urcat ulterior spre 105 dolari.

„Merită reținut cât de greșit a fost calibrat consensul. Administrația americană pentru informații energetice modela, în august, un Brent mediu de 87 de dolari pentru 2026 și 78 de dolari în ultimul trimestru, pe ipoteza explicită că restricțiile din Ormuz se vor relaxa până la finalul lunii august. Nu s-au relaxat”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Rutele maritime mai lungi scumpesc transportul

Presiunea asupra pieței petroliere este amplificată de problemele transportului maritim. Navele care evită zonele afectate de conflict și aleg ruta prin jurul Capului Bunei Speranțe trebuie să parcurgă aproximativ 3.800 de mile marine suplimentare, ceea ce înseamnă între 10 și 14 zile în plus de navigație.

„Consecința operațională este cea pe care armatorii o numesc distrugere de capacitate fără pierdere de nave. Dacă o navă ocolește Africa pe la Capul Bunei Speranțe, ruta se lungește cu aproximativ 3.800 de mile marine și cu 10-14 zile de navigație. Flota mondială rămâne identică ca număr, dar capacitatea efectivă de transport scade, pentru că fiecare navă este ocupată mai mult timp pentru același volum”, a explicat Negrescu.

Efectele se pot vedea inclusiv în tarifele de transport de pe rute care nu au legătură directă cu Marea Roșie.

Combustibilii au alimentat deja inflația din România

Potrivit Frames, România resimte deja efectele scumpirii carburanților. Datele INS pentru luna august indică o creștere anuală de 17,03% a prețurilor combustibililor, de 25,49% pentru benzină și de 34,61% pentru motorină.

În același timp, dacă sunt excluși combustibilii, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august față de iulie. Frames apreciază astfel că o parte importantă a presiunii inflaționiste recente provine din această categorie.

Situația este complicată și de mecanismul de acciză dinamică introdus prin Legea 162/2026 pentru motorina standard. Acciza este recalculată o dată la două săptămâni.

Reducerea aplicată a fost de 20% în perioada 16-31 august și a crescut la 25% pentru intervalul 1-15 septembrie. Chiar și în aceste condiții, motorina a depășit pragul de 10 lei pe litru în toate stațiile, după ce la începutul lunii august atinsese un maxim istoric de 10,98 lei pe litru.

Ministerul Finanțelor urmează să recalculeze procentul de reducere a accizei pe 15 septembrie.

Scumpirea carburanților poate lovi întreaga economie

O eventuală nouă creștere a prețurilor la benzină și motorină nu se va limita la impactul asupra șoferilor. Frames avertizează că scumpirea carburanților se poate transfera în costurile transportului rutier, agriculturii, construcțiilor și industriei.

Un al doilea canal de transmitere este reprezentat de transportul containerelor. Costurile mai mari pentru transportul mărfurilor din Asia pot majora prețurile componentelor, electronicelor, textilelor, bunurilor de consum și materiilor prime.

Riscurile apar într-un moment dificil pentru economia României. Potrivit analizei Frames, PIB-ul a scăzut în primul semestru din 2026 cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.

„Cu alte cuvinte, România intră într-un șoc energetic extern cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spațiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spațiu monetar pentru ieftinirea creditului și nu există creștere economică din care să se absoarbă costul”, arată analiza.

Trei repere importante pentru România

În opinia consultanților Frames, următoarele momente care trebuie urmărite sunt recalcularea accizei la motorină din 15 septembrie, ședința de politică monetară a Băncii Naționale a României din 8 octombrie și evoluția situației din zona Bab el-Mandeb.

„Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică abstractă. Este una foarte concretă: dezinflație mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri și o creștere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate”, mai arată analiza Frames.

În acest context, o menținere a petrolului la peste 100 de dolari pe baril ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor carburanților și, prin efectele de propagare, asupra întregii economii românești.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Analiză: Benzina standard poate trece de 10 lei pe litru, iar motorina se apropie de 11 lei appeared first on Forbes Romania.