„Când mă gândesc că totul a pornit de la o floare…“ șoptește ca pentru sine doamna Lidia, în vreme ce Nicu și Cosmin se strâmbă haios în fața aparatului de fotografiat. Suntem la finalul ședinței foto și mama lui Nicu și a lui Cosmin, cea care a pornit alături de soțul ei întreaga afacere Iris, zâmbește într-un mix de entuziasm și melancolie.
A fost odată, în 1921
După ce am stat o zi întreagă în Florăria Iris pentru ședința foto, ne-am așezat cu toții în jurul unei mese rotunde să povestim. Suntem înconjurați de emoție, de povești de familie și de lalele albe. „Dacă e să o începem cu începutul, istoria Iris începe încă din 1921“, declară doamna Lidia Avrămiță, mama lui Nicu și a lui Cosmin.
„Noi, eu și soțul meu, suntem învățăceii renumitului maestru Dumitrescu, florar din vremea în care Bucureștii aveau alte obiceiuri. Pe vremea aceea era tânăr și ne povestea despre florile de atunci, despre vasele mari, despre cum se lucra cu ele. Ne povestea cum, în 1920, când a început, o pleiadă de colonei «consumau» foarte multe flori și el, fiind un simplu ucenic, le transporta la adresele unde erau cerute. Abia apoi a învățat să creeze singur aranjamente și buchete și a devenit șef de atelier.“
Doamna Lidia își aduce aminte cum a ajuns în 1978 în București, imediat după ce s-a căsătorit cu domnul Avrămiță, care lucra la maestrul Dumitrescu.
„Ne-am luat o florărie împreună într-un cartier bucureștean și în 1980 ne-am mutat pe Calea Moșilor, la numărul 40. Iar de atunci, de la o primă floare cumpărată împreună, am ajuns aici unde suntem acum. Soțul meu a fost ucenicul domnului Dumitrescu, iar prin căsătorie am devenit și eu florist. Îmi aduc aminte de parcă ar fi fost ieri cum lucram aranjamentele. Imediat după revoluție ne-am gândit că cel mai bine ar fi să ne separăm de politic și să ne apucăm de muncă serioasă. Era o vreme când citeam revista Neckerman și discutam cu soțul ce să facem. Așa că am pus pe picioare Florăria Iris, iar în ʼ90 a fost prima florărie în sistem privat modern“.
La început a fost „Horticola 1 Mai“, afacerea unde fiecare seră instituțională avea magazine de desfacere care vindeau garoafe. După revoluție, a apărut Iris, numele afacerii de familie pe care, astăzi, Nicu și Cosmin o duc mai departe.
Munca, pe cât de grea, pe atât de frumoasă, a fost adoptată treptat de copii: mai întâi Nicu, cel mai mare dintre băieți, responsabil de partea creativă, iar mai târziu Cosmin, cel care se ocupă de partea organizatorică. Crescută și educată la „poalele Pietrei Ceahlăului“, în Tarcău, doamna Lidia are o mulțime de povești pe care le divulgă cu grație. „Ne-am dorit să ne dezvoltăm, însă făcând totul corect. Așa am deschis 11 magazine până în prezent. Practic, Cosmin și Nicu s-au născut odată cu afacerea. Era nevoie de ajutor și prima dată am chemat copiii să ne ajute.“
Un Iris și doi grădinari
Au asimilat lucrurile de la sine, crescând în același timp cu businessul, printre flori, cărând cutii cu trandafiri trimiși cu trenul de la Viena sau făcând curat în magazie.
„Trebuia să ajuți familia, fiecare avea datorii, nu trebuia să treacă ziua fără un mic rezultat. Dar, ce-i drept, dragostea pentru flori am avut-o“, îmi spune Nicu râzând cu poftă.
Recunoaște că nu a fost dragoste la prima vedere, pentru că la început își ajuta părinții din rațiuni cunoscute drept „un ban în plus“. „Când eram mic, prin anii ʼ80, mă vedeam mecanic auto. Apoi mă hotărâsem să devin pădurar – aveam bunicii în zona Neamțului și mi se părea ușor. M-am apucat de treabă însă și, după ce am terminat facultatea de drept, urma să devin notar. Doar că, exact în perioada în care eu terminam facultatea, s-a petrecut «o mică trădare» în business, iar toate greutățile au căzut pe umerii părinților și noi doi am fost sprijinul lor.“
Acela a fost momentul când Nicu s-a convertit de la notar la florist. Și-a terminat studiile, iar de atunci și-a asumat viziunea creativă a tot ceea ce reprezintă astăzi Iris. De altfel, educația ambilor băieți a fost simplă și s-a bazat pe trei principii clare care îi ghidează și astăzi: bunul-simț, munca și implicarea.
„Sunt mândră de copii mei și mereu voi fi alături de ei, chiar dacă, uneori, mai mult din umbră. Pe mine nu cred că m-au auzit vreodată vorbind cu alte cuvinte decât muncă, frumusețe și mulțumire sufletească“, completează doamna Lidia.
Peste doi ani, în 2020, Florăria Iris va împlini 50 de ani de existență și 27 de ani de când a devenit business privat. Diferențele dintre „atunci“ și „acum“ țin de aspectele estetice, de modul în care arată acum vitrinele buticurilor, de varietatea florilor, calitatea și abordarea păstrându-se neschimbate. Sunt curioasă dacă totul e mereu lapte și miere, însă primesc confirmarea faptului că există, periodic, discuții în contradictoriu. Controverse constructive. Viziunea este echilibrată și aici: Cosmin e omul cifrelor, în vreme ce Nicu e omul poveștilor. „Amestecăm ingredientele și aluatul trebuie să iasă bine“, râde Nicu.
Casa în care ne aflăm a fost proiectată de celebrul arhitect Leonida Negrescu, cel care a desenat și scara interioară a Ateneului Român.
„Am ajuns aici după ce am deschis magazinele. Timp de 13 ani am activat în vechiul atelier, pe strada Bărăției. Apoi, într-o zi, tata a trecut pe aici și a văzut casa asta de vânzare, chiar pe strada unde ne-am născut ca floriști, așa că am considerat-o un semn favorabil pentru Iris“, mărturisește Cosmin. Demersurile pentru cumpărarea casei n-au fost deloc ușoaare. Au făcut primul și singurul împrumut la bancă, în 2006, credit despre care se vorbește și astăzi cu vocea tremurândă.
CITEȘTE ȘI Călătorie în jurul casei unui artizan
Competiția florilor
Cea mai mare presiune a lui Nicu este el însuși. Lucrează cu emoția clientului în aceeași manieră în care modelează aranjamentele florale. El este și cel care vine cu majoritatea ideilor creative:
„Anul trecut am făcut primul workshop internațional aici, în atelier. Au venit floriști din toată lumea: Danemarca, Anglia, America, Mexic. Au fost 30 de persoane care au plătit și au venit să stea trei zile în România, toți designeri cu experiență, ba chiar trei dintre ei foști campioni naționali ai Danemarcei. Am făcut o demonstrație în cursul dimineții, a urmat prânzul, iar apoi am făcut workshopul propriu-zis, care s-a încheiat cu o petrecere“, povestește Nicu entuziasmat.
Primul concurs la care a participat Nicu în calitate de florist a fost unul național, creat sub egida Casei Regale și unde a luat mențiune. „Un an mai târziu, am câștigat marele premiu. Al treilea an, am participat și din nou am câștigat marele premiu. După cele două competiții, a început să îmi placă.“
Planuri: Singapore Garden Festival și o seră proprie
Cel mai mare vis al lui Nicu a fost ca cel puțin un florist din străinătate să își dorească să învețe meserie din mâinile lui. De câțiva ani, se și întâmplă. Iar dacă pe vremuri să ai în vitrină un fir de orhidee, strelitzia, anturium, frezie, iris sau liliac era exotic, acum, la Iris, materia primă se aduce din Olanda și din Ecuador, dar există flori aduse și din Africa. „Noi, românii, suntem foarte buni în ceea ce privește florile de sezon; când sunt lalelele, zambilele sau crizantemele la noi, sunt mai frumoase decât ce găsești în Olanda. De aceea, în sezon, folosim și flori din producția autohtonă. Ca planuri de viitor, intenționăm ca anul acesta să facem o seră de trandafiri, unde să ne producem singuri trandafirii“, îmi explică Cosmin.
Anul acesta, Nicu și-a pus în gând să participe la Singapore Garden Festival, concursul cu cel mai generos buget și unde sunt invitați cei mai buni floriști din lume. Printre planurile familiei Iris se numără și un magazin on-line cu livrare națională, plus un facelift al tuturor florăriilor Iris.
„Nu știu dacă ne crezi, însă noi avem aceleași prețuri de mai bine de 15 ani; același preț de 8 lei pe firul de trandafir, în timp ce peste tot prețul a crescut.“
Acesta este un fragment din Cover Story-ul ediției de februarie a Forbes Life. Interviul integral poate fi citit în numărul 66 al publicației.
