Cautare




, Contributor

Lifestyle |
|

Aer proaspăt

O poveste despre  un renumit om de afaceri, ce trece mult dincolo de biroul său din Pipera. Spusă cu căldură și entuziasm, chiar dacă sunt rememorate întâmplări la -26 de grade, în bătaia vântului. Ion Sturza vorbește despre locuri fantastice, redescoperire și team building în familie.
sturza_ok

Colegii mei făceau ultimii pași din coregrafia ședinței foto ce preceda interviul. În prim plan, Ion Sturza, fost politician în Republica Moldova, acum om de afaceri, și fiul său, Dan. În jurul orei prânzului, aproape de stația de metrou Pipera, pare că toți corporatiștii își iau pauza binemeritată. Eu, făcând slalom printre aceștia și trecând de trei ori pe lângă clădirea de birouri pe care o căutam, am reușit să găsesc intrarea.

Am trecut în grabă pe lângă trei birouri ornate cu simpaticii elefanți ce-mi confirmau că sunt în locul potrivit, la sediul elefant.ro. Și așa a început una dintre cele mai interesante conversații din cariera mea.

3O5A5732_B

„Am călătorit foarte mult în interes de afaceri și se întâmpla să fiu în aceeași zi în câteva țări diferite. Activitatea mea profesională, de peste 30 de ani, a presupus foarte multe călătorii. Urăsc aeroportul și avionul, check-in-ul, boarding-ul“, începe, cu o sinceritate ce-i stă în fire ori de câte ori se întâlnește cu reprezentanți ai presei și cu accentul moldovenesc de care nu s-a desprins, să mă introducă, Ion Sturza, în povestea sa despre călătorii.

De șase ani încoace, imediat după împlinirea vârstei de 50 de ani, călătoriile sale au primit o definiție fresh, ce are la bază câteva cuvinte simple, dar ce cântăresc greu: căutare, natură,  familie, aventură, depășirea limitelor. „Am început cu drumețiile după 50 de ani. La vârsta aceasta, bărbatul își pune întrebarea: «Ce am realizat până acum?» Mulți știu că își iau o mașină nouă, dar eu, cu susținerea familiei, am început să practic acest sport extrem, drumețiile la altitudine. Atunci mi-am făcut cadou o călătorie, împreună cu soția, în Antarctica“.

De atunci, vacanța ideală nu mai înseamnă vara pe plajă în Grecia și iarna la schi în Alpi, ci două expediții majore pe an.

A bifat deja trasee ca Everest Base Camp, Kilimanjaro și, cel mai recent, Fitz Roy (ghețarii din Patagonia), despre care spune că „Sunt de referință, merită să le parcurgi!“

Născut într-o zonă cu păduri virgine, la 71 de kilometri de Chișinău, este lesne de înțeles de ce după atâția ani în care, prin natura meseriei sale, luxul nu i-a fost străin, Ion Sturza s-a reîntors cu fața la natură, la sălbăticie: „De copil am fost lăsat să zburd. Când ești 1:1 cu natura, iar viața ta depinde doar de tine, este un sentiment extraordinar, pe care noi nu-l putem simți în interiorul orașului. Realizezi cât de neimportant ești în mijlocul naturii și, totodată, cât de vulnerabil. Dar te lupți și obții sentimentul că ai putut să o faci. Despre asta este vorba. Majoritatea preferă să stea la cafea, în Herăstrău“.

sturza

100% profit

Pe măsură ce mă plimbă prin toate colțurile lumii, omul de afaceri își aduce aminte, râzând, secvențe din călătoriile sale. Spune că oamenii pe care i-a întâlnit în urcările sale curajoase se strâng din toată lumea, și încă are o privire surprinsă când își aduce aminte că a trecut pe lângă familii ce călătoreau cu copii în vârstă de șase luni. Dincolo de locurile sălbatice descoperite, de strâmtorile străbătute, de efortul fizic și psihic depus, în fond, este vorba despre oameni: „Atmosfera creată de comunitate este fantastică în aceste expediții; în Patagonia am întâlnit oameni care trăiesc în stil hippie, care nu țin la fițe și nu sunt echipați cu ultimele geci, pantofi etc. Toți sunt egali, toți sunt prietenoși, se ajută unul pe celălalt. (…) Acolo nu mergi să cauți vreun pont de afacere. Dar, în schimb, poți afla un pont despre echipament, traseu sau poți gusta din mâncarea celuilalt. Și să știți că bomboanele «Bucuria» sunt cea mai bună valută pe vârf de munte“.

Sturza

Copiii săi, Cristina și Dan, sunt deja maturi, au propriile vieți și preocupări diferite. Iar orice părinte știe că, odată cu această maturitate, intervine, firesc, și îndepărtarea de familie. Așa cum în afaceri are flerul de a face investiții deștepte, ce generează profituri importante, Ion Sturza a găsit o soluție și pentru a păstra o puternică legătură cu familia sa – expediții împreună: „E team building. Ei merg cu mare plăcere, fiind sportivi, descoperă lumea și, sincer (râde – n. red.), mai economisesc, că văd lumea cu bugetul lui tata. Una e să stai la masa de duminică, și alta e să stai acolo, redescoperi copiii, soția. Suportul reciproc pe care îl oferi în momentele grele pe care le întâlnești este un lucru fantastic“.

Una dintre cele mai emoționante amintiri a cules-o după o noapte cu temperaturi de -26 de grade Celsius și vânt ce întețea frigul, în itinerariul spre „Acoperișul Africii“, cum mai este numit cel mai înalt punct al Masivului Kilimanjaro. „Am urcat de la 00:00 la 6:00, iar pentru Dan ritmul meu era încet. Pentru că îi era frig, o lua înainte, se întorcea, și tot așa. Când am ajuns în vârf, ne-am îmbrățișat și am început amândoi să plângem de fericire“.

Totuși, în acest tip de călătorii, bucuria nu este cel mai corect termen, crede omul de afaceri. Vocea care-ți spune să renunți aproape că nu te părăsește niciodată, iar corpul cedează de multe ori. Paradoxal pentru cei care nu au pășit pe astfel de trasee, coborârea este cea mai grea, iar Sturza a trăit și un astfel de „eșec“.

Citește și Marina Aristotel, artă și couture

„Suferința și umilința sunt cuvintele cheie. Este mult stres fizic și psihic. Eu nu cred să existe vreun sport mai solicitant fizic și psihic decât alpinismul de performanță. Bucurie este înainte, când inițiezi traseul, ești entuziasmat atunci și la două luni de la întoarcere, când dispar durerea fizică și sentimentul de umilință pe care-l ai în timpul trekking-ului. Pe baza fotografiilor și amintirilor începi să te bucuri, să realizezi că a fost grandios“.

Până la următoarea plecare, despre care nu a vorbit, din superstiție, Ion Sturza își continuă pregătirea, ce include 30 de minute de mișcare dimineața, 2-3 vizite la sala de sport pe săptămână și aproximativ 13 kilometri de mers pe jos, în fiecare weekend. „Anul acesta mergem să cucerim locurile patru și cinci (după Everest Base Camp, Kilimanjaro și Fitz Roy – n.red.), mai puțin dificile, inclusiv unul la capătul pământului. Nu anunț planurile, spun după ce mă întorc. Dacă nu ajung, mă fac de râs“.

11001675_901951476544111_1180786151723803903_o

O oră de lectură pe seară

Chiar dacă se declară un fan al tehnologiei, proprietarul elefant.ro își găsește timp și pentru lectură. Îi este greu să ofere un titlu preferat, dar se mândrește cu cele peste 60.000 pe care le găzduiește platforma de retail online: „elefant.ro. este cea mai deșteaptă mișcare a mea de afaceri. Principiul online-ului este să transferi cea mai mare valoare către consumator, și noi asta facem. (…) Înainte nu aveam timp și nici răbdare să merg în librării. Acum, cred că sunt cel mai mare cumpărător de pe platformă“. Citește tot ce ține de istorie, filosofie, biografii. Are un stil aparte de face asta – pe noptiera sa stau 4-5 cărți pe care le citește concomitent, pentru a acoperi o întreagă epocă, alocând lecturii câte un ceas în fiecare seară. Reține cel mai bine dacă parcurge ulterior notițele pe care le culege din cărți.

Pentru Ion Sturza, luxul nu se traduce prin obiectele pe care le posedă. Nu investește în ceasuri, iar servieta sa este valoroasă pentru că l-a însoțit pe toate continentele și a purtat contracte de miliarde de dolari. Altfel, este doar o geantă de piele, cumpărată în urmă cu 25 de ani dintr-un bazar din Ungaria.

Citește și Business ÎN MĂNUȘĂ de CATIFEA

Despre relația cu fiul său în afaceri, Sturza spune: „Vreau să-l învăț să fie un investitor bun, să aibă feeling-ul, cunoștințele. Copiii au avut întotdeauna bugetele lor. Știau, de exemplu, că vor avea un telefon mobil nou la fiecare doi ani. Cea mai mare provocare a fost să-i deprind să simtă banul“. Deși Dan este implicat în afacere, deocamdată, ocupă o poziție de junior.

„Nu țin atât de mult la nicio afacere încât să vreau să o las moștenire. El își va face și sunt absolut convins că își va face. Deprinderile de viață sunt cu mult mai importante decât un ulcior cu galbeni moștenit“, concluzionează Sturza, după ce timpul zburase prin atâtea țări, încât am depășit cu mult durata planificată pentru interviu.

Fotografii de Adi Stoicoviciu

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii