Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Macroeconomie |
|

Advertorial: Piața gri și ziua de mâine

Cum va arăta lumea în 2030?

În timp ce în Europa o să fie foarte cald, o fată din Africa se va întoarce dezamăgită din vacanța petrecută la Londra. Își va aminti că ultima dată când fusese acolo, înainte de pandemie, aproape leșinase de încântare la văzul vitrinelor de pe Regent Street. Acum nu mai sunt așa multe magazine prin oraș, pentru că între timp lumea cumpără frecvent online. În plus, în Marea Britanie nu e la fel de simplu să faci plăți cu telefonul mobil, așa cum e în Kenya și nici telemedicina nu funcționează la fel de bine ca în Nairobi.

La mii de km distanță, dincolo de ocean, o studentă filipineză va bea cafea la Abraco, în East Village și va afla din New York Times că, pentru prima dată  în istoria Statelor Unite, numărul bunicilor îl depășește pe cel al nepoților. Foarte ciudat. În Filipine lucrurile nu stau tocmai așa. Din articol reiese că zeci de mii de bătrâni din America sunt îngrijiți de roboți și închiriază pe Airbnb camere în propriile apartamente, ca să facă față cheltuielilor curente, pentru că pensiile nu mai reprezintă de mult o sursă sigură de venit. Un alt articol din ziar menționează că femeile dețin deja 55% din averea lumii, lucru pe care autorul în consideră îngrijorător pentru economia Statelor Unite, deși alții sunt de părere că dacă Lehman Brothers s-ar fi numit Lehman Sisters, criza financiară din 2007 ar fi putut fi evitată.

Înainte să ne dăm seama vom face parte dintr-un univers în care clasa medie o să fie mai numeroasă în Asia decât în Statele Unite și Europa la un loc, o să ne reinventăm de cel puțin trei ori în viață, o să avem mai mulți roboți decât muncitori, mai multe calculatoare decât creiere umane, mai mulți senzori decât ochi și mai multe criptomonede decât țări. Așa îmi imaginez că va arăta lumea în 2030.

În ce zonă crezi că vor apărea noi oportunități de business?

Mă gândesc să ne uităm un pic la cum evoluează populația globului. Cu excepția Africii, în restul lumii rata natalității pare să scadă vertiginos în următorii 10 ani. Țări ca SUA, Brazilia, Canada, Suedia, China și Japonia se întreabă serios cine va avea grijă de cei în vârstă.

Archives of Sexual Behavior menționa că în Statele Unite interesul pentru sex e în cădere liberă. Populația adultă e de nouă ori mai puțin activă acum față de cum era în anii 90. Acest lucru se datorează atât numărului mare de persoane care nu au un partener stabil, cât și scăderii apetitului sexual în cazul celor care trăiesc de foarte mult timp împreună. Rezultatele nu relevă diferențe remarcabile în funcție de sex, rasă, regiune, nivel educațional, statut ocupațional și nici nu pun lucrurile pe seama revoluției tehnologice care a venit la pachet cu variante alternative de petrecere a timpului liber și un consum mai mare de pornografie. În mod paradoxal, cel mai mare diferențiator îl reprezintă data nașterii.  Cu alte cuvinte, cei născuți în anii 30 (The Silent Generation) erau mult mai activi față de cei născuți în anii 90.

Ce se întâmplă, de fapt, cu Millennials și Generația X? În cartea ei “Ace: What Asexuality Reveals About DesireSociety, and the Meaning of Sex,” Angela Chen analizează concepțiile despre  relații, emoții și sex provenite din anii 60-70 și relatează că tinerii de azi încep să se regăsească tot mai puțin în hipersexualismul epocii Osho, devenind mai reticenți față de modul în care politicul a răstălmăcit idealurile mișcării feministe, reducând-le exclusiv la dorința de eliberare sexuală. Epoca hippie a venit la pachet și cu setarea unor criterii superficiale de evaluare socială și cu mediatizarea unor modele de succes cel puțin îndoielnice, care și-au demonstrat pe deplin mediocritatea motiv pentru care noile generații ajung să le respingă vehement. Ai putea spune că asexualitatea este “the new punk” și că Asexuality Visibility and Education Network (AVEN) – fondatăîn 2001 de David Jay – e noul CBGB unde se vorbește deschis despre acest fenomen.

Dacă asta se întâmplă mai nou în America, în China, unde rata natalității era într-o creștere îngrijorătoare, guvernul a considerat oportun să intervină și în 1979 a introdus politica copilului unic, care a fost eliminată în 2015 pentru că și în China s-a ajuns la concluzia că cea mai bună metodă contraceptivă nu e nici pilula, nici prezervativul, ci pur și simplu, evoluția speciei și dezvoltarea economică. Oriunde în lume o familie înstărită își dorește ce e mai bun pentru propriul copil și nu neapărat o multitudine de copii cu șanse reduse la o viață mediocră.

În aceste condiții e ușor nerealist să spunem că generația Millennials e cel mai important segment la care afacerile merită să se gândească atunci când creează produse și servicii pentru următorii 20 de ani. De fapt, până în 2030 se estimează că populația peste 60 de ani va reprezenta 38% în Japonia, 34% în Germania, 28% în Marea Britanie, 26% în Statele Unite și 25% în China. Vorbim de aproximativ 530 de milioane de indivizi numai în aceste țări. Credeți că sistemele de sănătate și de pensii vor face față? Eu bănuiesc că nu și intuiesc că aici, în piața gri, zac o mulțime de oportunități pentru mediul privat.

Ce e piața gri și cum o poți aborda?

The Economist spunea că populația de vârsta a treia va redefini peisajul economic al anului 2030. O să fie o provocare suplimentară să te adresezi acestui segment. Vorbim despre indivizi care nu mai sunt sensibili la bombardamente publicitare, ci din contră. În cazul lor strategiile de comunicare au nevoie de o perspectivă nouă pentru că Baby Boomers și Gen X îmbătrânesc diferit. 60 plus din 2030 nu o să aibă prea mare legătură cu 60 plus din generația părinților sau bunicilor noștri. Nevoile și preferințele “noilor bătrâni“ vor fi de altă natură pentru că mulți dintre ei nu se vor simți “expirați” și nici nu vor gândi “bătrânește”.

Imaginează-ți că lumea de mâine include o mulțime de bunici foarte activi. O parte dintre ei a crescut cot la cot cu generația Millennials și a trăit pe propria piele revoluția tehnologică.

În plus, dacă indivizi de 70 de ani vor împărți biroul cu tineri de 30, compartimentarea societății pe categorii de vârstă va fi inutilă. În strategiile de marketing digital nu mai folosim de mult criterii de selecție demografică. Segmentarea pe bază de interese comune, s-a dovedit deja mult mai relevantă.

Pe măsură ce piața gri va crește e de așteptat să se dezvolte tot mai multe produse și servicii de sănătate, inclusiv cele de asistența medicală și îngrijire la domiciliu. Designul de produs, funcționalitățile și formulele de comercializare vor fi cel mai probabil adaptate la posibilitățile și abilitățile fizice și cognitive ale celor ce urmează să le utilizeze, sau să apeleze la ele. O altă zonă care ar putea să câștige teren e cea care are în vedere crearea  de proiecte și soluții pentru petrecerea timpului liber. Până la urmă nimeni nu o să vrea să fie singur și oricare dintre noi va avea nevoie permanentă de motive suplimentare de bucurie.

Unde crezi că vor apărea primele schimbări?

1. Vârsta a treia și comerțul electronic

S-a văzut deja din 2020 că cei în vârstă au început să apeleze la magazinele online, deși înainte de lockdown erau extrem de reticenți cu privire la această alternativă. Sunt convinsă că până în 2030 tendința se va intensifica deși cred că va exista un eventual revers în privința utilizării smartphone-ului, din motive lesne de înțeles. Dacă produsele alimentare vor rămâne în continuare în topul listei de cumpărături, nivelul cheltuielilor discreționare va depinde mult de gradul de acoperire al costurilor de sănătate de la bugetul de stat. Statista publica, de exemplu, că un senior în Statele Unite cheltuie în medie 14% din venitul propriu pe produse și servicii de sănătate, în timp ce în Marea Britanie procentul alocat acestui tip de cheltuieli e de 3%, ceea ce înseamnă cu un englez are mai multe resurse disponibile pentru îmbrăcăminte, restaurante și călătorii prin comparație cu americanul.

2. Ieșirea companiilor din zona de confort

Multe companii au început deja procesul de adaptare la noua piață emergentă și unele dintre ele au făcut eforturi considerabile ca să evite înotatul împotriva curentului. Un exemplu îl constituie Philips care din 2011, de când Frans Van Houten a devenit CEO-ul companiei, a operat schimbări majore în politica firmei. Până atunci becurile și televizoarele reprezentau pâinea și untul celor de la Philips, doar că ele au devenit tot mai puțin profitabile motiv pentru care Van Houten a optat pentru producția și comercializarea de echipamente electronice dedicate domeniului sănătății, respectiv crearea de produse customizabile de tipul scannerelor și echipamentelor de imagistică. La ora actuală divizia medicală a lui Philips generează peste două treimi din cifra de afaceri a companiei în contextul unei cereri crescute pentru astfel de soluții dedicate în mod special, dar nu exclusiv celor în vârstă.

3. Tehnologie la vârsta a treia

Mantra “tehnologia schimbă tot” e absolut valabilă când vorbim despre vârsta a treia. Dezvoltarea tehnologică e responsabilă pentru o mulțime de inovații în medicină, nutriție și biotehnologie care vor permite, la un moment dat, unui număr tot mai mare de persoane să trăiască la 70 de ani cam cum trăiesc azi cei de 50.

Deși în mod convențional se vorbește despre Virtual Reality, inteligență artificială, nanotehnologie și alte domenii similare ca aparținând noilor generații, în esență, multe dintre produsele dezvoltate cu ajutorul lor vor fi dedicate persoanelor peste 60 de ani.

Rendever, de exemplu, e un startup care dezvoltă aplicații VR ce ajută seniorii să depășească sentimentul de izolare. Produsele sunt concepute în mod special pentru cei  care nu se mai pot deplasa și deci nu mai pot explora lumea cu forțe proprii. Aplicațiile Rendever sunt, însă, diverse și experiențele nu se rezumă doar la călătorii virtuale, ci și la jocuri (Bingo), sau abordarea de subiecte din seria arts & craft.

Japonia nu e întâmplător leader mondial în robotică. La urma urmei e țara cu cea mai mare “piață gri” din lume. A găsi personal calificat pentru îngrijirea celor vârstnici a devenit o problemă serioasă, așa că nu puține sunt eforturile de dezvoltare a unor soluții alternative de tipul exoscheletelor (acești Iron Men pentru bunici). Honda și Toyota au creat deja o multitudine de variante personalizate, capabile să-i ajute pe cei cu nevoi speciale să-și recapete mobilitatea sau să ridice diverse greutăți, ori să desfășoare operațiuni simple care să le redea sentimentul de independență. Dacă acum mașinăriile arată aproape înfricoșător, probabil că în timp, designul lor va fi mult simplificat și produsele tot mai ușor de folosit.

Paro – robotul focă – e un prieten nelipsit în tot mai multe dintre căminele de bătrâni din vest, unde e folosit în tratamentele aplicate celor diagnosticați cu demență. Între timp a apărut și Lovot. Lovot nu știe să facă nimic. E un robot nespecializat, dar numai bun de iubit, mai ales de către cei care au alergii la animalele de casă.

Mulți consideră aberant ca roboții să aibă grijă de bunici și poate chiar au dreptate să gândească așa. Problema este, însă, că natalitatea rămâne în scădere și deci puțini vor fi aceia care vor putea prelua astfel de responsabilități în următorii ani. În plus, pe măsură ce guvernele vor începe să ia măsuri tot mai drastice de reducere a migrației – sursa principală de resursă umană din domeniu – presiunea de a găsi soluții alternative rămâne în topul priorităților, cel puțin pentru o parte a lumii.

4. Portofelul gri

Sunt convinsă că și băncile se gândesc la soluții pentru piața gri. Eu nu sunt neapărat un specialist în materie, dar îmi imaginez că cei în vârstă nu sunt tocmai clienții ideali pentru credite ipotecare și de consum. Cel mai probabil nici măcar nu și le mai doresc. În schimb vor avea nevoie de formule care să le protejeze economiile și/sau de variante de investiții cu risc minim. Mauro Guillen – noul director de la Cambridge Judge Business School spunea că în America există o cerere tot mai mare din partea seniorilor, de a genera venituri suplimentare de pe urma proprietăților pe care le dețin. Dincolo de închirierea prin Airbnb, mulți decid să apeleze la ipoteca inversă și agreează ca după deces să predea locuința personală băncii în schimbul unei sume de bani pe care o accesează fie integral în avans, fie prin plăți eșalonate. Proprietarul are dreptul să rămână în locuință și în același timp, să câștige de pe urma ei.

Probabil că și startup-urile din fintech vor începe, la rândul lor, să se extindă dincolo de segmentul de vârstă 18-35, pe care îl vizează cu asiduitate acum. Brad Kontaski a fondat Onist în 2017 în ideea de a facilita accesul membrilor unei familii la documente ce privesc situațiile financiare comune, împuterniciri, titluri de proprietate, testamente și altele asemenea, pentru a simplifica transferurile și gestionarea rapidă a situațiilor în caz de deces.

Ramya Joseph a creat Pefin când tatăl ei și-a pierdut locul de muncă. Aplicația propune modele personalizate, folosind inteligența artificială pentru a genera planuri individuale de gestiune financiară și pentru a oferi consultanță privind eventualele opțiuni de investiții.

Numeroase oportunități vor fi, cel mai probabil, legate de găsirea unor soluții care să protejeze bătrânii de eventualele abuzuri financiare, un risc la care cei de vârsta a treia sunt expuși destul de ușor. În mod alarmant, comportamentul acesta apare cel mai adesea în rândul rudele, prietenilor, vecinilor, îngrijitorilor, avocaților, personalului bancar și clerului cu care bătrânii intră în contact.

Deși problema e una spinoasă și încă lipsită de vreo soluție perfectă și universal valabilă, încercări în acest sens există. Howard Tischler, de exemplu, a fondat EverSafe după ce a descoperit că mama lui, care fusese diagnosticată cu Alzheimer, a devenit victima unui abuz financiar comis de persoana care o ajuta să efectueze plata facturilor curente. EverSafe folosește machine learning pentru a detecta orice schimbare în comportamentul financiar și a trimite notificări persoanelor vizate.

Manuela Vulpescu – fost consultant macroeconomic al Camerei Germane și al Ambasadei Marii Britanii – este acum Online Marketing Certified Professional și fondator al Web Performace Box – agenție de inbound marketing, parteneră HubSpot și SALESmanago

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii