
Dacă pronunți „Panama” în aceste zile, este inevitabil să nu-ți vină în minte cuvântul „dosare”. Păcat. Am vizitat recent acest mic stat din America Centrală și am aflat direct de la sursă ceea ce era necunoscut publicului larg: Panama este o poveste economică de mare succes, cu o rată de creștere anuală medie, una dintre cele mai bune ale secolului 21. Lucrurile au început să încetinească în ultima vreme: creșterea de anul trecut a fost puțin sub 6%, iar anul acesta se estimează a fi puțin peste 6%. În comparație cu cifrele oferite de China în aceste zile, care sunt în aparență ușor mai mari, cele de la Panama sunt reale. Creșterea sa este cu ani lumină înainte de creșterile celorlalte țări ale lumii.
A fi sau a nu fi în Uniunea Europeană
Contrar titlurilor din lume, Panama nu reprezintă un loc pentru spălarea banilor. Dimpotrivă. Panama City devine centrul financiar al Americii Latine, rezultatele financiare ale instituțiilor globale și din America Latină având o prezență considerabilă aici. Țara a înregistrat un progres considerabil în ceea ce privește transparența. Comisiile multiguvernamentale care se ocupă de cazurile de spălare de bani au scos Panama de pe lista neagră din acest an. În 2012 a fost scoasă de pe lista neagră a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind paradisurile fiscale. Panama implementează noi reforme, precum cele de eliminare a certificatelor de acționar anonime, și se așteaptă ca acestea să fie în conformitate cu standardele de transparență impuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică până în 2018.
Investitorii sunt de părere că perspectivele Panama sunt promițătoare. Recent, Guvernul a emis o serie de obligațiuni în valoare de 1,2 miliarde de dolari, care a fost imediat suprasubscrisă. Datoria Guvernului în PIB este de 40%, iar în SUA este peste 100%.
În ceea ce privește transportul mărfurilor, Panama a făcut ea însăși intersecții economice în America. A controlat canalul într-un mod eficient începând cu anul 1999. Numărul containerelor care erau transportate prin această trecere istorică era de 267.000 în 1993. Astăzi trec peste șase milioane de containere, și odată cu deschiderea unui al treilea set de treceri din iunie, care va permite canalului să se ocupe și de navele foarte mari, numărul ar trebui să crească la peste 12 milioane. Această infrastructură masivă în ceea ce privește creșterea traficului a reprezentat un avantaj pentru țară. Guvernul nu a tratat canalul ca pe o pușculiță politică pe termen scurt cum au făcut majoritatea țărilor cu companiile de petrol deținute de stat, de exemplu. Sume considerabile au fost reinvestite în canal. Creșterea volumului de tranzacții a avut un efect și asupra veniturilor guvernamentale aduse de canal, care au crescut corespunzător.
În urmă cu aproape un deceniu, Panama a adoptat ceea ce se numește Legea 41, care a oferit stimulente considerabile pentru orice companie importantă care avea sediul regional din America Latină în Panama. Peste 100 de multinaționale, precum Procter & Gamble, au făcut acest lucru. Printre avantaje se numără și faptul că angajații lor nu plătesc niciun impozit pe venit în Panama. Ca și în cazul canalului, crearea acestor sedii a generat infrastructură de sprijin, inclusiv școli.
Extinderea aeroportului din Panama a devenit, de asemenea, un hub regional esențial; 68% dintre pasagerii care aterizează acolo sunt în trecere către alte destinații.
Cu excepția orașelor New York și Chicago, Panama City are mai multe clădiri de tip zgârie-nori decât oricare alt oraș din emisfera vestică și 16 din 25 cele mai înalte clădiri din America Latină sunt în Panama City. Acest lucru este uimitor când se iau în considerare megametropole precum Sao Paulo, Mexico City și Buenos Aires.
Panama a fost atentă la construirea infrastructurii necesare pentru a sprijini această întreagă expansiune. Construcții importante în domeniul infrastructurii sunt în curs de desfășurare, iar un nou centru care să se ocupe de „turismul de afaceri”, precum conferințele și expozițiile, este aproape de finalizare.
O altă sursă de creștere cu un potențial enorm este turismul medical. Johns Hopkins, de exemplu, are o mare facilitate acolo. Cum serviciile medicale sunt tot mai puțin disponibile în sistemele aflate aproape în faliment în multe țări occidentale, în special cele din Europa, cererea pentru ceea ce Panama oferă – servicii de îngrijire excelente la prețuri accesibile – este aproape nelimitată.
Forbes a relatat de curând o poveste complexă despre un „oraș” nou extraordinar, Panama Pacifico, care se dezvoltă pe o fostă bază aeriană a Statelor Unite. Structuri în valoare de miliarde de dolari au fost deja construite pentru un număr mare de companii și mii de locuitori. În 2007, un grup format dintr-un miliardar columbian și o companie de dezvoltare imobiliară cu sediul la Londra a câștigat dreptul de a dezvolta această suprafață în defavoarea unei companii formată din mai multe familii locale puternice. Dezvoltatorii triumfători se lăfăie în foarte mulți bani, însă Guvernul nu este deranjat pentru că recunoaște că succesul dezvoltatorilor reprezintă un avantaj pentru economia panameză.
Directorii acestor afaceri mi-au spus că unul dintre avantajele cheie pe care le are Panama este reprezentat de moneda sa, dolarul american, pe care țara a folosit-o după ce s-a desprins de Columbia și canalul a fost construit de mai bine de un secol. Monedele locale instabile au reprezentat năpastele Americii Latine. Devalorizarea de 35% a monedei din Columbia a creat fiori în Panama, amintindu-le oamenilor de afaceri de avantajele dolarului. Dolarul este puternic în comparație cu monedele din restul regiunii.
Panama este deschisă pentru a primi străini, atât timp cât aceștia sunt dispuși să lucreze. Panama City a devenit din ce în ce mai cosmopolit, având numeroase naționalități care coexistă acolo.
Investițiile străine directe sunt, de asemenea, binevenite. Cu toate că obținerea autorizațiilor poate necesita uneori răbdare – Panama are și partea sa de ecologiști – antreprenorii sunt de părere că procesul merită efortul și deși este mai puțin greoi decât în Statele Unite, fiind prietenos, nu pare ceva de temut.
Sistemul fiscal este, de asemenea, benign. TVA-ul general este de doar 7% și nu există niciun impozit pe prorpietate sau pe transferul de capital. Dar Guvernul ar trebui să adopte un sistem de impozitare cucotă unică, precum cel din Hong Kong. De asemenea, ar trebui să încetinească creșterea cheltuielilor publice care a avut loc în ultimii patru ani.
Corupția poate fi, de asemenea, o provocare. Guvernul anterior era cunoscut ca fiind corupt. Mulți dintre foștii funcționari au fost urmăriți penal. Panamezii sunt de părere că pe măsură ce clasa mijlocie se extinde, toleranța pentru delicte va continua să se micșoreze. Democrația a fost ferm încorporată pentru aproape un sfert de secol, din momentul în care dictatorul Manuel Noriega – un traficant de droguri notoriu – a fost înlăturat printr-o intervenție militară condusă de SUA.
Din fericire, Panama a urmat exemplul țării vecine, Costa Rica, iar în 1990 și-a desființat armata.
Unele lucruri depășesc controlul pe care această mică națiune îl deține, precum încetinirea economiei globale și efectul amenințător pe care îl are această tendință asupra schimburilor comerciale; haosul tot mai mare al politicii monetare la nivel mondial; presiunea tot mai mare pentru protecționism în SUA și în alte părți. Dar Panama trebuie să își promoveze succesul extraordinar într-o lume care încă nu a văzut aceste lucruri.
Traducere de Raluca Lipoveanu