FacebookTwitterLinkedIn

Când sfaturile privind combaterea stresului ni se par niște clișee, iar o ședință la psiholog pare deja „prea mult”, natura ne oferă o alternativă.

Un concept „nou” ia cu asalt peisajul vast al îngrijirii, nutriției și suplimentelor alimentare. Altul? Miros deja de la o poștă „apa de ploaie” și știu câte ceva despre marketingul de produs, dar, trebuie să recunosc, am mai avut parte și de surprize. Iar atunci când există o miză atât de importantă precum stresul, sunt dispusă să-i acord o șansă. Poate pentru că se adresează unei probleme care pândește la tot pasul și care s-a acutizat în vremea pandemiei, dar mai ales pentru că am devenit cumva mai conștienți de efectele pe care stresul le poate avea asupra sănătății și calității vieții.

Social media este capabilă să transforme absolut orice în tendințe, chit că e vorba de lucruri care, undeva, cândva, au avut partea lor de glorie. Pentru că adaptogenii nu-s chiar o noutate; de fapt, termenul are o vechime de mai bine de 70 de ani, când a fost rostit de omul de știință sovietic Nikolai Lazarev în contextul studierii răspunsului corpului uman la stres. Cuvântul provine din limba latină („adaptare”) și se aplică încă de atunci acelor substanțe care sporesc rezistența organismului la stres. Însă, chiar dacă se spune, neoficial, că studiile efectuate de la Lazarev încoace au constituit unul dintre secretele bine ținute sub cheia regimului, originile acestei nișe a botanicii datează de milenii.

Plantele cu efect adaptogen au fost folosite sub formă de extracte comestibile sau topice pentru a trata o varietate de afecțiuni de-a lungul a mii de ani, în special în Asia și India. Și dacă până nu de mult se pierdeau în mulțimea de „leacuri băbești”, adaptogenii sunt astăzi ingredientul „vedetă” din formule holistice de îngrijire a pielii, ba chiar și machiaj, dar mai ales în suplimentele alimentare produse de branduri de încredere. Deloc de neglijat este faptul că acest concept ar îmbina, pare-se, medicina convențională cu cea alternativă, reprezentând „ce este mai bun din ambele”, a declarat pentru Forbes Cara Feldman, directorul administrativ al Universității de Medicină Integrativă din Vermont. Mai mult decât atât, datorită potențialului uriaș al acestor remedii, adaptogenii au stârnit interesul cercetătorilor din domeniul neuroștiințelor (este știut faptul că stresul este inamicul performanței mentale, întrucât afectează cortexul frontal și blochează astfel funcționarea optimă a creierului).

Forță naturală
Plantele au reprezentat dintotdeauna o resursă valoroasă de remedii alternative. Iar în contextul actual, când preocuparea pentru o viață mai sănătoasă a crescut, am început să inspectăm atent etichetele în căutarea ingredientelor de calitate, cu adevărat naturale. Acesta este, probabil, și motivul pentru care aceste substanțe cu nume un pic ciudat au fost relativ (probabil pentru că sunt în mod eronat asociate cu etnobotanicele) bine primite de către public: substanțele adaptogene provin din surse vegetale îndelung studiate – ierburi, frunze, flori, rădăcini sau ciuperci, care au dovedit faptul că pot ajuta corpul să gestioneze stresul, să se adapteze și să mențină echilibrul, adică homeostazia (gr. hómoios = aceeași, stásis = stare, se referă la proprietatea unui organism de a menține constante limitele mediului său intern).

Cum funcționează adaptogenii?
Oamenii de știință care au studiat plantele adaptogene spun că acestea interacționează cu axa HPA (hipotalamo-hipofizo-suprarenală), un sistem complex de glande, hormoni și receptori din corpul uman. Această axă este esențială pentru echilibrul organismului, răspunsurile la stres și metabolismul energetic. Atunci când consumăm adaptogeni, proprietățile și compușii lor organici ajută sistemul HPA să echilibreze mecanismele din organism, spun studiile. Astfel, dacă există, să zicem, un anumit hormon în exces, adaptogenii pot determina scăderea acestuia. Funcționează și în sens invers, dacă undeva se constată un nivel insuficient.

Studiile sugerează, de asemenea, că aceștia ar interacționa și cu sistemul imunitar-neuro-endocrin, susținând organismul să-și mențină și să folosească eficient energia și să consolideze scutul imunitar. Mai mult decât atât, se crede că adaptogenii pot îmbunătăți starea de spirit și pot optimiza performanța și concentrarea. Și dacă toate aceste date nu erau suficient de încurajatoare, experimentele au scos la iveală faptul că unele combinații de plante adaptogene oferă efecte unice „datorită interacțiunilor lor sinergice în organism, care nu pot fi obținute de niciun ingredient în mod independent”, arată un studiu publicat în Medicinal Research Reviews.

Totuși, nu sunt medicamente și pot să nu funcționeze în cazuri de stres extrem, anxietate sau depresie. Nu au același efect în cazul tuturor oamenilor și pot interacționa cu anumite medicamente, prin urmare, nu pot fi consumați la întâmplare. Apoi, nu se recomandă în cantități mari (pot avea efecte secundare însemnate), dar funcționează bine în doze mici. Și-ar mai fi un „disclaimer”: adaptogenii nu au același efect de unii singuri, ci doar în cadrul unui plan integrat ce presupune dietă echilibrată, hidratare adecvată, odihnă, dar și o minimă „purificare” a stilului de viață (și, implicit, a sursei stresului).

Cei mai populari
Adaptogenii pot fi consumați deseori în stare naturală, dar, astăzi, sunt disponibili sub formă de capsule orale, pudră, ceaiuri, tincturi sau, mai nou, în cafele, smoothie-uri și cocktailuri non-alcoolice. În plus, o nouă generație de produse cosmetice includ ingrediente cu rol adaptogen, oferind noi valențe ritualurilor de îngrijire facială, capilară ori corporală. Cele mai populare dintre aceste extracte vegetale sunt denumiri care sună familiar – goji, turmeric, ginseng, lemn dulce sau Ganoderma, dar există multe altele care merită luate în seamă.

Poate cel mai la îndemână produs adaptogen, fructele de goji nu sunt o „fiță” specifică alimentației moderne. Pe numele lor Lycium barbarum, acestea pot fi o modalitate simplă de control al stresului, care, în plus, stimulează imunitatea, au efect antioxidant și previn formarea de tumori, asemenea turmericului (Curcuma longa), care poate reduce simptomele depresiei, dar și glicemia, colesterolul și inflamațiile, toate acestea putând fi, de altfel, cauzate de stres.

Tulsi (Ocimum sanctum), cunoscut sub numele de „busuioc sfânt” sau „regina ierburilor”, este un arbust popular în medicina hindusă, despre care se spune că sporește concentrarea și atenuează anxietatea. Un studiu clinic a constatat că suplimentul pe bază de Tulsi a redus semnificativ tulburarea de anxietate generalizată la pacienți, precum și stresul, și depresia asociate acestora. Alte suplimente pentru reducerea stresului și anxietății – precum Brahmi (Bacopa Monnieri), care protejează creierul, îmbunătățește capacitatea de învățare/memorare și de procesare vizuală a informației, sau Rhodiola (Rhodiola rosea) și Schisandra/Wuweizi (Schisandra chinensis), care sprijină funcția mentală și creierul – conturează, alături de nootropice, o nișă a suplimentelor destinate persoanelor care se află în proces de acumulare de cunoștințe sau, pur și simplu, doresc să-și sporească aptitudinile cognitive.

Ghici, ciupercă, ce-i?
Ciuperca Reishi (Ganoderma lucidum) este cotată drept cel mai puternic remediu natural antistres, deoarece are efect direct asupra neurotransmițătorilor. Aceștia din urmă controlează multe funcții din organism, inclusiv comunicarea în organism și creier, și afectează fiecare celulă, țesut și sistem din organism; stresul, depresia și anxietatea au fost toate legate de dezechilibre ale neurotransmițătorilor. Iar despre celelalte beneficii ale acestei ciuperci am putea așterne pagini întregi doar enumerându-le. O altă ciupercă, Cordyceps, folosită în tratarea astmului, problemelor hepatice sau renale, a dovedit, de asemenea, eficiență în combaterea stresului la sportivii de performanță, la pachet cu creșterea rezistenței fizice.

Ginseng, remediul universal
Mai multe specii de Ginseng, respectiv Panax quinquefoius (ginsengul american), Eleutherococcus senticocus (ginsengul siberian) și Lepidium meyenii (specie peruană regăsită mai degrabă sub numele de Maca), sunt în fruntea listei de remedii adaptogene anti-stres. Primul poate scădea glicemia, colesterolul, poate determina scăderea în greutate, crește imunitatea, performanța cognitivă, având efect antioxidant. Cel de-al doilea, Eleuthero, poate crește productivitatea și rezistența, scade tensiunea și ajută în procesul de recuperare post-operator sau după boli, stimulează imunitatea și optimizează somnul. Maca sau ginsengul peruan sporește energia, sănătatea hormonală și fertilitatea, susținând detoxifierea naturală a ficatului. Pentru stres și anxietate se recomandă frecvent și Ashwagandha (Withania somnifera) sau ginseng indian, un arbust folosit adesea în practicile ayurvedice. Mai multe studii clinice au descoperit că extractul poate ajuta la reducerea anxietății în comparație cu un placebo sau cu alte tratamente, combătând, în același timp, oboseala cronică și insomnia.

Frumusețe anti-stres
Dacă adaptogenii ingerabili se regăsesc mai nou în aproape orice magazin naturist, cosmeticele adaptogene sunt abia la început, făcându-și timid apariția printre formulele holistice, gamele „clean” – create din ingrediente naturale provenite din surse verificate, sau produse profesionale pentru spa-uri. Multe dintre substanțele adaptogene aplicate pe piele par capabile să reducă inflamația, să susțină recuperarea mai rapidă a rănilor și să protejeze împotriva factorilor de stres asupra pielii, inclusiv a radiațiilor UV, favorizând întârzierea schimbărilor care apar în aspectul și funcționarea pielii în timp, adică a îmbătrânirii. Fructe de Schisandra chinensis, Ashwagandha, Rhodiola, Reishi, lemnul dulce și busuiocul sfânt, precum și anumite specii de ciuperci au luat, așadar, locul ingredientelor moderne scrise cu litere mari pe etichetele produselor de îngrijire, promițând un ritual de frumusețe superior oricărei experiențe anterioare.