Nu folosesc des serviciile de taximetrie din București. Deși, recunosc, un taxi te poate duce mai rapid la destinație: ajunge mai repede ca o mașină Uber, taximetriștii cunosc mai bine orașul și sunt, prin urmare, mai perspicace în trafic – cu toate riscurile, iată. Când mă grăbesc, prefer să chem un taxi. În restul timpului, am început să folosesc Uber.
Mă grăbeam și-acum trei ani când trebuia s-ajung la un interviu de angajare. Era dimineață, orașul forfotea ca o oală sub presiune, iar eu nu îmi permiteam nici să întârzii, dar nici s-ajung prea devreme. Uber nu intrase încă pe piața din România, așa că singura opțiune era să chem taxiul. În drum spre sediul companiei, taxiul în care eram a fost implicat într-un accident ușor care m-a lăsat cu o mână bandajată și m-a făcut să întârzii două ore la interviu.
Am sunat recruiterul în timp ce mă îndreptam spre spital pentru a reprograma întâlnirea. Două ore mai târziu, aveam s-apar la interviu, ca într-un vis pe care nu mi-l mai amintesc, cu mâna bandajată și speriat din cale-afară. Și, deși mi s-a spus că putem reprograma interviul în altă zi, când probabil aș fi depășit starea de șoc, nu am vrut: era șansa mea s-arăt că nu renunț.
Și n-am renunțat: am dat primul interviu și l-am și luat. Mai greu a fost cu următoarea etapă, de care însă nu am trecut. Chiar și așa, am fost chemat ulterior pentru un alt rol și, într-un final, am luat jobul pe care, doi ani mai târziu, aveam să fiu pe punctul de a-l schimba. Deși foloseam Uber deja de luni bune, coincidența a făcut ca, fix în ziua când am avut un interviu de angajare intern, să merg cu taxiul. Și de data asta, mașina în care eram a fost implicată într-un accident rutier ușor, dar în urma căruia nu m-am ales cu nicio mână fracturată.
MICROMANAGEMENTUL DISTRUGE CARIERE
Am tras imediat două concluzii, ce-i drept – grăbite, sub imperiul eșecului: că nu ar trebui să mai merg niciodată cu taxiul și că nu voi trece nici interviul programat în ziua celui de-al doilea accident. Și nu, chiar nu l-am trecut. Dacă o mașină nu funcționează corespunzător, aș fi spus pe-atunci, atunci dă-te jos. Ieși din mașină, las-o în mijlocul drumului. Nu are niciun rost să mai continui când când ști că lucrurile ar putea merge prost: mașina în care ești ar putea fi implicată într-un accident și există posibilitatea să nu-ți atingi obiectivul odată ajuns la destinație.
Uitându-mă înapoi acum, mă gândesc că poate singurul eșec ar fi fost să nu ajung la destinație. Să nu mă mai duc la interviu, chiar și cu două ore întârziere, în ziua primului accident. Faptul că singurele accidente rutiere au fost cu taxiul e o coincidență, dar nu aș putea spune că faptul că nu am luat cele două joburi e statistică. E tot o coincidență. Sau mai degrabă— e un accident, nu rutier, ci e un accident profesional.
Și, chiar și așa, tot m-aș urca în acele taxiuri.
Opiniile exprimate în cadrul acestui articol îi aparțin autorului, și nu angajatorului său ori oricărui alt brand sau companie cu care autorul se asociază indirect.
Laurențiu Ion lucrează în Digital Marketing de la vârsta de 19 ani. A fost inclus în Forbes 30 Sub 30 în anul 2017 și, printre altele, a publicat două cărți, iar în 2014, a fondat revista de literatură și fotografie SUBCAPITOL. Timp de doi ani și jumătate, a predat Digital la Universitatea Alternativă. Crede că Digital Marketingul e ca sushi: toată lumea spune că-i place, dar mai nimeni nu știe din ce e făcut. În prezent, lucrează ca Digital Marketing Team Leader pentru IBM. Îl puteți contacta pe LinkedIn.
