Cautare




, Redactor

Reporter în căutare de oameni și povești.

Lifestyle |
|

Acasă la DOI

Când urci scările către spațiul de evenimente DOI, din strada Popa Nan, o să observi scris pe un perete poate cel mai cunoscut vers al lui Leonard Cohen: „Dance me to the end of love”. Am stat de vorbă cu Iulia Younis, una dintre fondatoare, și cu Raluca Baciu, managerul de la DOI, ca să aflu întreaga poveste a locului.
_GCC7557

Foto: Cătălin Georgescu

DOI are un frate mai mare, pe nume Simbio. Dacă stai în București, este imposibil să nu fi auzit de casa de pe strada Negustori care ascunde una dintre cele mai frumoase grădini din oraș. E adevărat că trebuie să-ți faci rezervare înainte, mai ales dacă e cald afară. Și asta pentru că Simbio adună în mijlocul lui prieteni buni, ca într-un fel de familie extinsă.

Și cum în orice familie există evenimente care merită sărbătorite, mansarda de la Simbio era spațiul dedicat. În timp, s-au tot alăturat membri noi, iar mansarda a devenit neîncăpătoare. Așa a apărut DOI, în traducere al doilea Simbio, îmi spun Iulia și Raluca. Spațiul de pe strada Popa Nan poate găzdui până la 100 de persoane în picioare și dispune de 70 de locuri pe scaune.

La DOI poți să organizezi o lansare de produs, un workshop, un eveniment corporate, cum, la fel de bine, poți să-ți planifici aniversarea și alte evenimente din viața ta. Găsești aici tot ce ai nevoie, plus multă deschidere din partea Ralucăi și a colegilor. Totul se poate personaliza, de la meniul de mâncare și băuturi până la decorațiuni.

Dacă faci o vizită la DOI, vei recunoaște multe elemente de la Simbio, ceea ce îți dă un aer de familiaritate. Raluca îmi spune că și-au dorit ca musafirii să nu se simtă străini când vin aici. De aceea, au adus o canapea de la Simbio, au gândit un bar asemănător și au replicat iluminatorul de acolo.

Pe lângă versul lui Cohen, o să mai găsiți și altele de la Foo Fighters și Florence and the Machine. Sunt trupe și citate preferate ale celor care vin des la Simbio. Mobilierul a fost realizat pe comandă, astfel încât să se integreze cât mai bine în spațiul care, pe vremuri, a adăpostit o fabrică de confecții. De asemenea, există și trei tablouri, la prima vedere greu de descifrat, lucrate special pentru DOI de Teo Istvan, artist și bun prieten al locului. Dacă te apropii, descoperi și o explicație scrisă, pe lângă denumirile cât se poate de interesante: „Întuneric și Lumină”, „Înăuntru” și „Printre”. Arhitectul din spatele proiectului DOI a fost Eliza Yokina, căreia Iulia și Raluca îi sunt extrem de recunoscătoare. Fiindcă a lucrat și pentru Simbio, era cea mai potrivită să le pună în practică viziunea.

În final, Iulia și Raluca îmi spun că ceea ce își doresc cel mai mult este ca musafirii care aleg să-și organizeze evenimentele la DOI să se simtă primiți și tratați cu căldură și, de asemenea, să regăsească simbioza dintre Simbio și Simbio pe roți, „bucătăria mobilă” cu care merg la festivaluri și la evenimente private.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii