Cautare




, Contributor

Travel |
|

326 de zile cu soare

Limassol
Locuitorii Ciprului, cea de-a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană, ne arată că forţa unui popor poate fi ancorată de un simplu zâmbet.

Într-o duminică după-amiază, cu uşa larg deschisă spre stradă, un bătrân cipriot din Limassol îşi bea tihnit cafeaua. Alături, pe o măsuţă, se află un pachet de ţigări şi un ziar. Câteva străzi mai departe, adânc în inima oraşului-port aflat în Golful Akrotiri, alţi cinci localnici şi-au scos scaunele în faţa casei şi, cu nelipsita cafea în faţă, stau la taclale. Nimic din comportamentul ciprioţilor nu trădează cumplita criză financiară care a cuprins lumea în ultimii ani şi nici recentele probleme ale băncilor din Cipru.

„Oamenii sunt foarte ospitalieri, iar odată cu aceasta vin şi generozitatea şi prietenia pe care ciprioţii le-o arată celorlalţi. Trăsăturile acestea se manifestă în mod natural, nu doar pentru a atrage turişti”, îmi întăreşte impresia iniţială Marios Hadjipanayis, directorul şi fondatorul agenţiei de turism Knossos Travel, căreia i-a pus bazele în 1995. „Criza băncilor cipriote nu a afectat în mod direct sectorul turistic, ci pe localnici. La redeschiderea băncilor, reprezentanţii presei străine aşteptau o reacţie violentă din partea ciprioţilor şi au fost dezamăgiţi când aceasta nu a apărut”, a continuat el.   

„În primii doi-trei ani ai crizei am fost afectaţi, asemeni întregii Europe. Cu toate acestea, anul 2012 a venit cu o creştere a pieţelor noastre, iar acum suntem în cel mai bun an din ultimii opt. Într-adevăr, recenta criză bancară din Cipru, din luna martie, a dus la o scădere a numărului de rezervări”, recunoaşte şi Chris Laghoutis, Business Development Manager al Le Méridien Limassol Spa & Resort. „Însă gradul de ocupare a scăzut cu 20-30% din cauza publicităţii negative create de mass-media”, adaugă el.

E drept, în cele trei zile petrecute în Cipru nu am simţit nimic din panica indusă de presă şi nici nu am dat peste zeiţa Afrodita, despre care se spune că s-ar fi născut pe ţărmul sudic al insulei, în Petra tou Romiu, dar am întâlnit oameni senini şi prietenoşi, gata să-ţi fie de ajutor în orice moment, fără încruntări, ton ridicat sau pierdut cumpătul. Un exemplu minor, dar pe care locuitorii oraşelor aglomerate îl vor înţelege cu siguranţă: în Cipru nu se aud claxoane. Nici măcar când turişti cu maşini închiriate se pierd în intersecţiile cu sens giratoriu, uitând, vreme de o clipă, că circulaţia pe insulă este pe partea stângă – insula a fost aproape 100 de ani sub stăpânirea Imperiului Britanic, începând cu 1878, aceasta fiind una dintre influenţele cele mai vizibile ale moştenirii britanice, alături de o limbă engleză fluentă vorbită de majoritatea ciprioţilor.

Click aici pentru o galerie foto cu Cipru – "Insula Afroditei".

O privire aruncată în istoria insulei aflate la confluenţa a trei continente ne arată însă că, de-a lungul vremurilor, a trecut prin numeroase stăpâniri străine, începînd cu asirienii, egiptenii, persanii, romanii sau bizantinii şi continuând cu ocuparea de către cruciaţi, până în 1489, trecerea sub influenţa veneţiană, iar apoi, din 1571, sub cea a Imperiului Otoman.

Cipru şi-a obţinut independenţa faţă de Regatul Unit în 1960, însă apele din juru-i au rămas agitate, poporul grec şi cel turc continuând să-şi dispute şi azi mica insulă mediteraneeană, care este împărţită între Republica Cipru – stat membru al Uniunii Europene din 2004 – şi Republica Turcă a Ciprului de Nord – stat recunoscut pe plan internaţional doar de Turcia. De altfel, o simplă plimbare prin Nicosia – singura capitală divizată din lume –, de-a lungul „Liniei Verzi” care desparte cele două state, evidenţiază contrastele culturale existente.
„Mergi în Nicosia, pe strada care face trecerea dinspre partea sudică, cipriotă, spre zona nordică, ocupată de către turci, iar acolo vezi trei continente la un loc, deplasându-te totodată şi în timp. Pe o parte vezi clădirea construită de englezi, cu arcadele ei, pe cealaltă observi vestigiile veneţiene sau influenţele franceze, cu arcul butant, iar în faţă ai bazarul din Istanbul”, îmi povesteşte Diana Mihalcea, care lucrează de trei ani la Knossos Travel.

Împletirea civilizaţiilor se vede însă cel mai bine în farfurie. Ciprioţii nu sunt adepţii sistemului all-inclusive, preferând să-şi răsfeţe oaspeţii în tavernele locale cu „meze” – feluri de mâncare diferite, care pot ajunge până la 20, preparate din peşte sau din carne, asortate cu un pahar de Zivania (rachiu din struguri), Commandaria (un vin roşu, dulce) sau Keo (berea cipriotă). „Meze” provine din Liban şi înseamnă „la mijloc”, referindu-se la modul în care este aşezată mâncarea – se porneşte din partea centrală a mesei, cu aperitivele, iar apoi sunt aduse, treptat, celelalte feluri. „Ciprioţii sunt foarte generoşi şi le place să împartă mâncarea, de aceea nu-şi pun niciodată problema cantităţii. Specificul lor este reprezentat de această «aglomerare» de feluri de mâncare, servite toate odată”, îmi mai spune Diana.
Şi pentru că despre prieteniile culinare nu se vorbeşte decât pe gustate, vă îndrept paşii spre Vassos Fish Taverna din Ayia Napa şi Voreas Taverna din Larnaca – cele două taverne cipriote unde am încercat, pe rând, tahini, humus, salată grecească, măsline cipriote, peşte afumat, creveţi şi calamari, scoici umplute, caracatiţă cu sos de scorţişoară, cârnaţi tradiţionali picanţi, făcuţi cu vin roşu, sufleu cu brânză şi roşii, musaca, chifteluţe condimentate, halloumi (brânza tradiţională cipriotă) la grătar, kebab de porc, frigărui, souvla (diferite tipuri de carne pe cărbuni), încheind cu baclavale şi pitta tis satzies (un fel de pită de casă cu miere).

Pachetele turistice pentru Cipru sunt croite atent, pentru a răspunde unor categorii variate de călători – de la oameni de afaceri la familii cu copii, de la tineri aventuroşi la persoane în vârstă. În plus, spre deosebire de insulele greceşti, cu care este asemuit deseori, Cipru nu e doar o destinaţie de vară, majoritatea hotelurilor fiind deschise tot timpul anului. Combinaţia de istorie (nenumărate obiective culturale, precum situl arheologic de la Paphos sau bisericile cu picturi murale din Munţii Troodos sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO), sate montane tradiţionale, crame, dar şi hoteluri de lux şi cluburi de noapte pe plajă, la care se adaugă vremea predominant caldă (conform unui articol din „The Telegraph”, Cipru are 326 de zile cu soare anual) şi cele mai curate plaje din Europa (57 dintre ele fiind decorate cu Steagul Albastru) oferă suficiente motive pentru a vizita insula.

La finalul celor trei zile cipriote, am luat cu mine orele petrecute pe plaja singuratică de la Kahuna Surfhouse din Mazotos – unde am uitat că există telefoane, e-mail-uri şi deadline-uri; pescuitul din timpul croazierei pe Mediterană – când mi-am reamintit ce înseamnă să ai răbdare; şi, în ultima dimineaţă, priveliştea de la balconul camerei de hotel la ora 6, când plaja era încă adormită şi soarele domol. Acea imagine a fost degrabă convertită în wallpaper pe ecranul laptopului, spre a fi privită ca o fereastră deschisă către următoarea călătorie.

Cum ajungi acolo

Ocupaţi şi veşnic grăbiţi, aflaţi sub povara grijilor de acasă, năzuim deseori la vacanţe de vis în insule îndepărtate. Pentru turiştii români, insula cipriotă îşi păstrează aerul retras, deşi se află la doar două ore de zbor de Bucureşti. O căutare pe site-ul Paravion.ro – parte a grupului Happy Tour şi primul website românesc de servicii turistice şi rezervări de bilete de avion online – te ajută să compari, să combini şi să alegi cea mai avantajoasă ofertă de bilete de avion de la TAROM, Blue Air şi Wizz Air (cele trei companii aeriene care leagă Bucureştiul de Larnaca). În 2012, Paravion a primit premiul pentru „Cel mai bun website de rezervări online din România” la a V-a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă, Hotel Tourism & Leisure Investment Conference, şi s-a lansat şi pe piaţa turismului online străin, prin site-urile Paravion.bg, Paravion.com.cy, Paravion.com.tr, Paravion.es, Paravion.it, Paravion.hu şi Paravion.uk.com. În 2013, compania a mai fost premiată cu încă şase trofee, la Gala eTravel Awards: două premii întâi, la categoriile Web Reservation System şi Mobile Solutions, locul al doilea pentru Facebook Fan Pages şi Newsletter şi locul trei la secţiunile Facebook Applications şi Others, pentru licitaţiile Paravion.ro.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii