Cautare




, Contributor

Sănătate |
|

15 despre 2015: 15 evenimente desfășurate în domeniul sănătății în 2015

Anul 2015 a reprezentat un an al schimbărilor pentru sistemul medical din România, atât din punctul de vedere al deciziilor implementate la nivel legislativ, cât și din punct de vedere economic, pentru principalii actori care compun piața serviciilor medicale.
medicamente_pastile.jpg

Din 2015, orice serviciu medical din sistemul public de sănătate poate fi decontat doar prin intermediul cardului național de sănătate. O altă măsură așteptată de mult, dar controversată, este „legea anti-fumat”, care a fost adoptată în decembrie și așteaptă promulgarea președintelui. Pe de altă parte, jucătorii de pe piața serviciilor medicale private și a industriei pharma au avut un an profitabil, conform proiectelor dezvoltate și tranzacțiilor efectuate  de-a lungul lui 2015.

  1. Card de sănătate obligatoriu

Deși implementarea acestui sistem a fost amânată de mai multe ori, la 1 septembrie 2015, cardul  naţional de sănătate a devenit unicul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public de sănătate, pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani. Majoritatea documentelor au ajuns în posesia titularilor prin intermediul Poştei Române.

VEZI CE EVENIMENTE S-AU DESFĂȘURAT ȘI ÎN ALTE DOMENII, ÎN 2015

Cardul de sănătate trebuie prezentat ori de câte ori asiguratul apelează la furnizorii aflaţi în contract cu casa de asigurări de sănătate pentru servicii medicale sau farmaceutice. Furnizorul introduce cardul în cititor, iar asiguratul va tasta codul pin. Cardul nu este necesar pentru serviciile medicale de urgenţă. Afacerea cititoarelor de carduri a stârnit un adevărat război al declaraţiilor între medicii de familie, nemulţumiţi că trebuie să cumpere cardurile, şi reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Scopul declarat pentru care a fost introdus cardul de sănătate a constat în intenţia de a reduce frauda imensă din sistemul de sănătate românesc. Datorită cardului, medicii nu mai pot raporta către casa de sănătate servicii fictive, pentru care mai apoi ar fi fost plătiţi. După prima lună de la introducerea cardului, oficialii CNAS au anunţat o economie consistentă provenită din serviciile medicale acordate strict pe baza cardului. La rândul lor, medicii de familie au acuzat că invocarea reducerii fraudei din sistem este doar un pretext, şi că, de fapt, economiile anunţate ar fi fost posibile doar după ce sistemul informatic a căzut în repetate rânduri, fiind astfel imposibil să fie date consultaţii sau prescrise reţete.

  1. Legea anti-fumat

Legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise a fost adoptată, în decembrie, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 164 de voturi „pentru”, 20 voturi „împotrivă” şi 26 de abţineri, urmând să fie transmisă preşedintelui Klaus Iohannins spre promulgare.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun interzice complet fumatul în toate spaţiile închise, în spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, unităţi sanitare, precum şi cele de învăţământ.

Legea antifumat a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor.Deputaţii din Comisia pentru sănătate au ţinut cont de adresa venită din partea Consiliului Concurenţei şi au eliminat amendamentul care prevedea interzicerea afişării produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere, pentru ca legea adoptată să nu fie considerată neconcurenţială, a precizat deputatul Rodica Nassar.

Următorii pași pentru intrarea în vigoare a legii sunt judecarea contestatiei la CCR si promulgarea de catre presedintele Klaus Iohannis.

33 de senatori au depus la Curte o sesizare în care susţin că legea este discriminatorie, pentru că interzice fumatul în toate spaţiile publice, cu excepţia penitenciarelor şi aeroporturilor, unde ar urma să fie amenajate spaţii speciale. Curtea Constituţională a anunţat că pe 27 ianuarie va judeca contestaţia depusă în cazul Legii anti-fumat şi va anunţa dacă aceasta respectă Constituţia Iniţiatorii contestaţiei, senatorii Daniel Fenechiu şi Cristiana Anghel, susţin că un articol din proiect este ambiguu şi lasă să se înţeleagă că fumatul nu este permis nici măcar în propria locuinţă.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va promulga legea în forma adoptată de deputaţi.

17 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene interzic total fumatul în spaţiile publice închise, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă.

  1. Dosarul electronic de sănătate (DES)

Dosarul electronic de sănătate (DES) conține informații medicale despre pacient, adunate la nivel național de la toți furnizorii de servicii medicale cu care acesta a intrat în contact. Inițializarea dosarului electronic se realizează la cererea pacientului de către orice medic care deține o semnătură electronică calificată. La inițializarea dosarului se încarcă din Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) istoricul medical al pacientului începând cu anul 2010, anul din care există sistemul centralizat. Pacientul este singurul care poate accesa dosarul, ori de câte ori dorește, cu ajutorul unei parole.

Conducerea CNAS susținea că a accesat fonduri europene pentru extinderea dosarului electronic de sănătate, pentru toate tipurile de servicii medicale.

La finalul anului 2015, dosarul electronic era inițializat de peste 5.565.133 de persoane, potrivit datelor CNAS.

  1. Salarii mai mari pentru personalul medical de la stat

De la 1 octombrie, peste 200.000 de angajaţi din sistemul sanitar public au intrat pe lista guvernului de majorare a salariilor cu 25%. Asiguraţi din economiile de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), banii au început să fie livraţi către angajaţii din sistemul sanitar din octombrie, pe categorii de salariaţi, urmând ca tot personalul medical aferent celor peste 200.000 de persoane vizate de guvern să primească majorarea până la finalul lunii decembrie.

  1. Controversa ministrului Sănătății

Dacă inițial premierul desemnat, Dacian Cioloş, l-a nominalizat pe Andrei Baciu ca ministru al Sănătății, ulterior prim-ministrul a decis să nu îl mai includă în Cabinetul său pe tânărul medic, decizie  luată în urma controverselor apărute în spaţiul public după nominalizarea acestuia. După anunţul premierului desemnat privind nominalizarea lui Andrei Baciu pentru postul de ministru al Sănătăţii, pe Facebook au început să circule fotografii în care Andrei Baciu apărea în lenjerie intimă, ca model. De asemenea, medici şi manageri de spitale s-au declarat contrariaţi la aflarea veştii că Andrei Baciu ar putea fi ministru al Sănătăţii, motivând că acesta nu are nici pregătirea şi nici experienţa necesare pentru a conduce o instituţie publică de dimensiunea şi cu greutatea celei pentru care a fost propus, care se ocupă de întreg sistemul sanitar. Următoarea propunere a premierului a fost conferențiarul universitar doctor Patriciu Achimaș-Cadariu, director al Institutului Oncologic Cluj-Napoca.

  1. Vânzarea rețelei de sănătate Regina Maria către fondul de investiții Mid Europa Partners

Mid Europa Partners, una dintre cele mai mari firme de private equity din România, a anunțat, în luna august a anului trecut, preluarea Rețelei de sănătate Regina Maria, realizând una dintre cele mai mari tranzacții din piața serviciilor medicale private, cu o valoare totală estimată la 100 de milioane de euro.  Anterior, acțiunile Regina Maria au fost deținute în proproție de 80% de Advent și 20% de fondatorul rețelei, medicul Wargha Enayati. Regina Maria este unul dintre jucătorii de top pe piața serviciilor medicale,  cu o cifră de afaceri de aproximativ 55 de milioane de euro la finele lui 2014.

  1. GSK a vândut Europharm și a închis fabrica de medicamente din Brașov

Holdingul de companii GSK Plc și Interbrands Marketing & Distribution au semnat în luna octombrie a anului trecut un acord pentru vânzarea Europharm Distribuție, tranzacţia anunţată fiind estimată la câteva zeci de milioane de lei. Potrivit informaţiilor din piaţă, GSK încerca să vândă de zece ani distribuţia de medicamente de pe plan local, piaţa din România fiind una dintre puţinele în care britanicii au o astfel de activitate.

De asemenea, la scurt timp, reprezentanţii GSK au precizat că fabrica Europharm pe care o deţine în Braşov va mai produce medicamente până în luna decembrie, urmând ca activitatea să fie mutată în alte ţări. Motivul pentru care compania ar fi decis să renunţe la fabrică este supracapacitatea de producţie înregistrată la nivel local.

  1. Polisano a deschis o nouă fabrică în Sibiu

Cu o investiție de 67 de milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene, Grupul Polisano, controlat de familia Vonica, a deschis anul trecut o nouă fabrică de medicamente în Sibiu – Polisano Pharmaceuticals.  Odată ce va atinge capacitatea maximă de producție, perioadă estimată în a doua jumătate a lui 2016, fabrica ar trebui să genereze o cifră de afaceri de 40-60 de milioane de euro.

Grupul Polisano deține distribuitorul de medicamente Polisano SRL, cea mai importantă linie de business, însă și lanțul de farmacii, clinica și spitalul cu același nume. Din 2014, Polisano Pharmaceuticals produce și suplimente alimentare.

  1. Publicitatea la medicamente aproape interzisă în audiovizual

În primele nouă luni ale anului trecut, cei 12 jucători importanţi de pe piaţa farmaceutică au obţinut o vizibilitate pe televiziuni mai mare cu 33,1% decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind cea mai mare creştere procentuală din piaţa de publicitate din România. Creşterea procentuală plasează piaţa pharma drept cel mai dinamic segment în comunicarea pe televiziune.

În consecință sau nu, în a doua jumătate a lunii decembrie Senatul a votat un proiect de lege prin care publicitatea explicită la medicamente ar trebui să fie interzisă pe posturile TV şi de radio. Singurele medicamente care vor mai putea fi promovate sunt cele care se OTC-urile şi numai prin intermediul altor canale, exceptând radio și TV. Această inițiativă legislativă a stârnit un val de controverse atât în rândul publicitarilor, cât şi în rândul producătorilor şi distribuitorilor de medicamente. În prezent, legea încă stă să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

 10. Piața serviciilor medicale, în continuă dezvoltare

Anul 2015 a fost unul profitabil pentru piața serviciilor medicale și a farmaciilor, liderii pieței continuând să se extindă din ce în ce mai mult. Spre exemplu, Rețeaua de sănătate Regina Maria a deschis prima unitate medicală din vestul țării, la Timișoara, cu o investiție totală de un milion de euro. Noua clinică este una dintre cele mai mari ale Rețelei, având o suprafață de 1.000 mp și 16 cabinete medicale. Timișoara a fost vizată și de alte rețele medicale, precum Medlife, care a deschis o clinică de mari dimensiuni la începutul lunii decembrie, ajungând la două astfel de unități în acea zonă sau Polisano, care deschis în același oraș, unitatea cu numărul 101, rezultat important pentru rebrandingul companiei.

 11. Sensiblu a deschis farmacii low-cost, sub brandul Punkt

Reţeaua de farmacii Sensiblu, una dintre cele mai extinse de pe piaţa locală, a lansat un nou brand, Farmacia Punkt, cu care merge în cartierele aglomerate ale Capitalei, pentru persoanele cu venituri mici şi medii. Farmaciile se adresează, în special, pensionarilor şi pacienţilor pentru care medicamentele constituie o cheltuială însemnată din venitul lunar.

Sensiblu face parte din grupul A&D Pharma, cel mai mare jucător din industria locală de medicamente. Sensiblu a achiziţionat 90 de farmacii ale rivalilor de la City Pharma în cel mai mare deal din industria de profil, în 2012.

 12. Help Net a achiziționat 19 farmacii Centrofarm

Lanţul de farmacii Centrofarm, controlat de omul de afaceri Alain Bonte, a vândut 19 unităţi din cele peste 50 pe care le deţine către Help Net, una dintre cele mai mari reţele de farmacii de pe plan local, parte a grupului Farmexim, deţinut de Ovidiu Buluc. Unsprezece din aceste unităţi sunt în malluri sau în galerii comerciale ale hipermarketurilor.

Help Net Farma este o companie 100% românească pe acțiuni, care operează una dintre cele mai importante rețele de farmacii din România. Cu un număr de aproximativ 1.400 angajați Help Net Farma face parte, alături de importatorul și distribuitorul de suplimente nutritive și dermato-cosmetice Green Net, din grupul Farmexim, primul importator și distribuitor de produse farmaceutice din România. Lanțul de farmacii Help Net a fost înființat în 1998 și are, în prezent, 200 de puncte de vânzare pe întreg teritoriul României.

13. Affidea a ajuns la o reţea de 18 clinci pe plan local

Operatorul de servicii medicale Affidea (fostul Euromedic), specializat în imagistică, a ajuns la 18 clinici pe plan local după ce a preluat patru centre de diagnostic imagistic Phoenix, deţinute de cinci antreprenori locali.

Clinica de diagnostic Phoenix, aşa cum se numeşte firma care a vândut cele patru centre, este deţinută de Nicolae Bolog (72,2%), Irinel Oancea (7,9%), Dolosiu Dorin (10,8%), Antonia Bănicescu (3,9%) şi Sama Bolog (4,9%), conform datelor de la Registrul Comerţului.

14. Medicover și-a schimbat CEO-ul

La jumătatea acestui an, operatorul suedez de servicii medicale Medicover a numit un nou şef la conducerea afacerilor din România, pe Adrian Peake, un britanic de profesie contabil. El l-a înlocuit pe Adrian Purcărea pentru poziţia de conducere din România, după ce fostul CEO al Medicover România s-a mutat în America împreună cu familia pentru a urma timp de un an cursurile MIT Sloan Fellows. Adrian Peake şi-a început cariera în sectorul medical privat în 2009 ca director executiv al unei clinici din reţeaua BMI Healthcare, unul dintre principalii operatori medicali privaţi din Regatul Unit. Anul trecut, reţeaua Medicover, deţinută de oamenii de afaceri Jonas şi Robert af Jochnick, a ajuns la afaceri de circa 50 de milioane de euro în România.

15. Regina Maria a deschis prima clinică de servicii medicale personalizate din țară

Rețeaua de sănătate Regina Maria a deschis prima clinică Private Care din România, echivalentul medical al serviciilor private banking, în urma unei investiții de 250.000 de euro. Acest serviciu presupune un plan personalizat de consultație, pe care pacientul îl primește de la un consultant personal, care îi oferă, pe lângă actul medical propriu-zis, și alte facilități. În funcție de problema de la acel moment și de nevoile pacientului, consultantul personal va face toate programările necesare la medici, îl îndrumă permanent și face follow-up, oferindu-i recomandări referitoare la planul de medicație, răspunsul la tratament și alte sfaturi conexe. Noua clinică a fost deschisă în cadrul Campusului Regina Maria Băneasa, aflată în București. Printre alte beneficii aduse de clinica Private Care se numără: recepție separată, un număr special dedicat pacienților și un lounge în care se pot relaxa între consultații.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii