Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Social media |
|

100 Cool – brandurile noii generaţii (domenii)

descărcare.jpg
„100 Brands” este rezultatul selecției și exprimării opțiunilor a 66 de formatori de opinii(influencers)/trendsetteri români.

Redactorii Forbes România au alcătuit o listă preliminară de 300 de branduri, selectate pornind de la cercetarea și documentarea amănunțită pe mai multe medii de informare, de la rapoarte din diverse domenii, la publicații și bloguri.

Vezi o galerie foto cu cele mai cool 100 de branduri ale noii generatii!

Selecția formatorilor de opinie, intervievarea acestora, analiza și interpretarea rezultatelor a fost realizată de ANTZ, agenție de coolhunting cu expertiză est-europeană în previziunea tendințelor.

Trendsetterii sunt personaje care prin personalitatea lor, poziția socială sau profesională au potențial de influența asupra evoluției culturii consumului și a adoptării de noi tehnologii.

Vezi aici mai multe detalii despre metodologie și criteriile de selecție

Non-Food

Două branduri românești (Gerovital și Elmiplant) sunt prezente în top 10 al brandurilor din domeniul non-food, alături de cele internaționale, cu notorietate mare

Motivațiile sunt extrem de diferite pentru fiecare brand în parte și nu am găsit niște criterii generale care să definească alegerile trendsetterilor: au ales Gerovital pentru performanță, tradiție și mândrie locală/ Elmiplant pentru calitate/ Levi’s pentru croială/Adidas, pentru tradiție și avangardă, în egală măsură/Samsonite, pentru funcționalitate – 4 rotile și culori și pentru emoția funcționalității brandului: călătoria /calitate, H&M, pentru „la moda” la un preț corect / Durex, pentru creativitatea promovării/Zara, pentru diversitatea ofertei/Nivea, pentru ambalaj: cutia albastră clasică/Diesel, pentru campaniile de promovare inovatoare

LUX

Brandurile din domeniul luxului au adunat mai multe voturi în comparație cu alte categorii

Criteriile de selecție au fost: perenitatea (istorie și tradiție), feminitatea liniilor, eleganță,  logo-ul, campaniile de promovare, opulență (în special în cazul ceasurilor), atenția la detalii.

Produsele invocate drept motiv în alegerea unui brand sau a altuia: parfumuri, ceasuri, bijuterii, încălțăminte, haine).

Media

În topul brandurilor din media apar două publicații periodice, nișate, două radiouri și în rest, posturi de televiziune (dintre care două generaliste), nimic cu conținut „știri jurnalistice”, un concept, se pare, compromis în acest moment în România (în contrapunct cu generațiile Y și Z din culturile de consum media tradiționale, unde, conform studiilor, există două tendințe: „newism” și „infogeek” care indică o creștere a interesului pentru știri, informație foarte noua, „acum și aici”, „in the news”).

FMCG (alimentare, dulciuri, etc)

Brandurile din domeniul luxului au adunat mai multe voturi în comparație cu alte categorii

Criteriile de selecție au fost: perenitatea (istorie și tradiție), feminitatea liniilor, eleganță,  logo-ul, campaniile de promovare, opulență (în special în cazul ceasurilor), atenția la detalii.

Produsele invocate drept motiv în alegerea unui brand sau a altuia: parfumuri, ceasuri, bijuterii, încălțăminte, haine).

Miliardari

Gradul de non-răspuns e mare, subiecții asociind greu ideea de „miliardar” cu factor cool

Familia Regală, familia Sturdza au obținut voturi pentru că reprezintă „old money” (averi curate, care înseamnă stil de viață admirabil, aristocratic)

Ceilalți miliardari prezenți în top au fost clasați pentru că sunt vizionări (Talpeș, Sârbu, Țiriac), pentru aparițiile „fashion” (Camelia Șucu), pentru un halou din familie (Porumboiu, de la fiul lui „că a făcut și crescut un asemenea fiu” și Sturdza de la familia veche românească, al cărui nume îl poartă)

Cu toate că mulți dintre trendsetterii români, în acord cu generațiile Y și Z globaliste, au instinct și interese de antreprenori/„teenpreneuri”, modelele lor de succes în afaceri sunt mai degrabă în culturile cu tradiții de consum și nu în zonă „noilor averi din Est” (contrapunct cu modelele culturale din est pe care ei le apreciază îndeobște, parte a tendinței de coolhunting „estalgie”).

Financiar

Prima marcă din domeniul financiar, ING, a fost preferată pentru serviciul unic pe care-l oferă pe o piață percepută uniform și mai degrabă negativ (e vorba de conceptul de self-banking), dar și pentru calitatea superioară a unui serviciu comun cu competitorii săi: banking-ul online;

Al doilea brand din top a fost ales pentru comoditate și disponibilitate (cardul Visa este universal acceptat), iar cel de-al treilea brand, competitor direct cu al doilea, Mastercard, a fost apreciat cu „factor cool” pentru campaniile de promovare;

Mărcile de pe pozițiile 4-10 sunt la distanță foarte mare de primele și au fost selectate fie că urmare a experienței directe cu ele, fie pentru prestigiul companiei într-un domeniu perceput ultraprofesional: Price și Deloitte.

Auto

Cel mai cool brand din auto, Smart, a fost ales pentru avantajele mărimii și a consumului mic de carburant, într-un oraș strangulat de trafic și cu parcări insuficiente; Al doilea (Mini) este poziționat pentru factorul chic, „fashionable”; la fel și motoretele Vespa;

Restul, pentru tradiție (old school – Mercedes, Jaguar, Harley), experiență directă cu ele (au sau au avut o mașină și sunt/au fost mulțumiți), design, lux la preț bun (Nissan); lux (Lexus), forță (BMW);

Dacia, marca românească, este pe poziție de top și a fost aleasă de trendsetteri pentru emoția afectivă (mașina părinților, a copilăriei) și pentru emoția pozitivă a succesului (marca românească de succes).

Tehnologie

Primul brand poziționat în top, Apple, a acumulat maximum de voturi (toți trendsetterii din panel l-au poziționat pe primul loc);

Criteriile de selecție în topul formatorilor de opinie din panel au fost: design, “user friendly” (Apple)/mijloc de promovare (Facebook) /surse de informație și entertainment  (Kindle, Youtube și Google)/ Orange, pentru campaniile de promovare și concept store/pentru avantajul financiar (Skype)/memorie afectivă (Nokia).

Comerț

Primul brand din comerț, IKEA, este apreciat în primul rând pentru serviciile auxiliare (un added value pentru brand) și apoi pentru profilul principal al afacerii.Restaurantul și zona de vânzare de produse alimentare IKEA sunt corelate direct cu memoria afectivă legată de începuturile prezenței brandului în România/ „Nu rezist din trei motive: hot-dog, brioșă și Almondy. Da, și ce mobilă simpatică au. Existau vremuri în care mă trezeam sâ¢mbăta la 9 să iau micul dejun acolo ca să mă simt ca la hotel cu pliculețe de gem și tartinute cu unt”;

Criteriile de selecție în topul formatorilor de opinie din panel au fost: design interior, accesibilitate la produse/servicii, preț, o raportare puternic afectiv-aspirațională la brand, încă de pe vremea când nu era prezent în România (în cazul celor internaționale), calitate;

Servicii

Primele două locuri din industria serviciilor (Starbucks și Chocolat), un brand internațional puternic, cu fani în lumea întreagă și altul local, au strâns același număr de voturi, însă diferențierea poziționării în top a fost făcută prin analizarea motivației complexe care a stat la baza fiecărei alegeri: pentru Chocolat – prăjiturile bune, pentru Starbucks – gustul produselor, locul, filozofia din spatele brandului, sentimentul apartenenței la o comunitate aparte, cool;

Criteriile de selecție în topul formatorilor de opinie din panel au fost: calitatea serviciilor (Regina Maria), factorul „chic” (Hotel Cișmigiu și French Bakery), disponibilitatea și accesibilitatea la orice oră și atmosfera (Dristor Kebab), istoria, arhitectura, tradiția (Caru’ cu bere), designul interior (Paul), serviciile unice (tratamentele alternative oferite de Regina Maria), campaniile sociale (Regina Maria), conceptul (Hard Rock Cafe), confortabilitatea (Cinema City), varietatea (Subway).

Vezi o galerie foto cu cele mai cool 100 de branduri ale noii generatii!

Vezi aici mai multe detalii despre metodologie și criteriile de selecție

 

Afla mai multe despre:

 

LUIZA VASILIU, “Umanistul milenist”

DANA BERGHEȘ, „Socialista underground”

ANCA MIRON, “Otaku Belle”

SONIA CONSTANTINESCU, “Vocaționista”

RAZVAN FIREA “Micul Prinț”

ȘTEFAN CONSTANTINESCU, “Retrosexualul milenist”

DIANA IONESCU, Educatorul „new beauty”

ALINA ANDREI, “Antidepresiv urban”

ANA MARIA MORODAN, “Contesa Milenista”

ALEXANDRU COSTACHE, “Aventurierul global”

IOANA CIOCAN, “Transgenerationarul”

SILVIU DANCU, “Povestașul milenist”

MIHAI PARA, “Estperimentalistul”

DAN MIHAI ZARUG, “Noul artizan”

GINA VADANA, “Pop Celeb Social Media”

AIDA ECONOMU, „Multiprenorul chic”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii