Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Voinea (BNR): Creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare pe cash

Creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash, realitate care se va concretiza în situații economice dificile, precum recenta criză economică, a spus Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, cu ocazia prezentării „Raportului asupra stabilitiății financiare”, ediția decembrie 2017.
bani_money_taxe_impozit (4)

„Când se înregistrează creștere economică peste potențial, așa cum se înregistrează astăzi în România, este recomandat să se realizeze economii, în sensul consolidării fiscale. Veniturile suplimentare obținute din creșterea economică peste potențial permit doar pe termen scurt finanțarea unor cheltuieli suplimentare. Dar aceste cheltuieli sunt permanente, în timp ce veniturile sunt temporare, întrucât vor scădea, ceteris paribus, când economia va reveni la ritmul de creștere normal (potențial). Așadar, creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash. Însă deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine, care va trebui finanțat în condiții care pot deveni adverse pentru economiile emergente”, a detaliat Voinea.

Economia României a crescut cu 7%, în primele nouă luni ale anului, iar în trimestrul al treilea avansul a fost de 8,6%, fiind una dintre campioanele creșterii economice la nivel global.

O asemenea evoluție a deficitului pe cash s-a produs în România în recenta criză economică.

În 2009, când economia a intrat în recesiune, s-a concretizat deficitul structural din anii precedenți, care s-a transformat în deficit cash. Apoi, a fost nevoie de șase ani de consolidare fiscală”, a reamintit Voinea.

Situația amplifică volatilitatea și afectează stabilitatea financiară pe mai multe canale.

Această combinație, între o politică fiscal-bugetară expansionistă în condiții de creștere economică peste potențial și deteriorarea sentimentului pieței externe pentru economiile emergente, în general, poate amplifica volatilitatea și poate afecta stabilitatea financiară pe mai multe canale: rata dobânzii, cursul de schimb, rata inflației”, a subliniat Voinea.

În același context, este îngrijorătoare evoluția deficitelor gemene (deficitul fiscal si cel de cont curent), care semnalizează tocmai caracterul peste potențial al creșterii economice actuale, ceea ce poate periclita stabilitatea financiară pe termen mediu.

Politica fiscală expansionistă începută în anul 2016, prin aplicarea Codului Fiscal din 2015, a continuat în anul 2017 conducând la epuizarea spaţiului fiscal obţinut în perioada 2010-2015. Deficitul de cont curent raportat la PIB, deși este la un nivel mult inferior celui anterior crizei, evoluează divergent față de celelalte economii emergente din UE. Deficitul structural a depăşit în anul 2016, în mod semnificativ, ţinta pe termen mediu de 1 la sută şi este estimat să înregistreze 3,9 la sută în anul 2017. De altfel, Comisia Europeană a inclus România în Procedura de deviere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu”, a precizat Voinea.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii