, Forbes Staff

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Comentarii/Editoriale |
|

Sunt un român frumos, mă duc la muncă!

Petre_Barbu.jpg
Sunt în metrou la stația Unirii 1. Mă duc la muncă. Intru în pasajul care leagă cele două magistrale. Parcă intru într-un cavou. Niște panouri negre, montate pe pereți, de-o parte și de alta, îmi izbesc ochii.

Citesc pe primul panou: „Români frumoși”, proiect susținut de MemoPlus. Mai e și un text scris cu litere albe (pe fond negru), care mă introduce în ce urmează să văd, dar nu am timp să-l citesc, coloana de oameni grăbiți la muncă mă împinge mai departe. Din viteza coloanei de români truditori descopăr, pe rând, fotografii expresive și luminoase ale unor români frumoși: Oana Pellea, Dan C. Mihăilescu, Lucian Boia, Gigi Căciuleanu, Solomon Marcus, Stere Gulea, Ion Bruckner.

Pe aceștia îi recunosc. Sunt contemporanii mei. Pe alții nu-i știu, le citesc doar numele, habar n-am ce fac și cu ce se ocupă, nu am vreme să mă „documentez” pe textele ce însoțesc fotografiile. Toți sunt surprinși în fotografii de artă, cum se spune. Impresionant! Coloana mă împinge. Mă consolez: când mă voi întoarce seara de la muncă voi avea timp să-i cunosc. Dar și atunci va fi îngrămădeală în pasaj, fuga la supermarketuri, la cumpărături, să ajungem la familii, acasă!

Undeva, pe la jumătate culoarului, este montată o oglindă mare și limpede. Într-un colț, citesc (tot în grabă): „Fii și tu un român frumos!” Înțeleg. Să mă opresc, să mă privesc în oglindă și oglinda să mă rețină pentru câteva secunde în această galerie de români frumoși. Să fiu și eu un „român frumos”. Dar nu am curajul să ies din coloană, să mă postez în fața oglinzii, să fiu „frumos”. Dacă aș face asta am să devin un obstacol de care se vor împiedica cei care se grăbesc la muncă, sigur voi încasa niște înjurături, ei alergă să ajungă la program, să câștige ca și mine o bucată de pâine, iar mie, poftim!, mi-a venit să mă holbez la „românii frumoși”…

Nu este ora potrivită pentru „români frumoși”! Și-apoi, mi-e rușine să mă „admir” în oglindă, eu, român „frumos”, în văzul lumii. Nu am ambiția asta. Frumusețea ține de o anumită pudoare. Prefer să mă uit în „oglinda” mea interioară. Acolo pot să mă văd în voie, cu reușitele mele, cu păcatele mele, cu defectele și eșecurile mele, parcă lucrurile triste atârnă mai greu decât cele luminoase, parcă statutul ăsta de „român frumos” îmi este ca o povară, nu am timp de contemplări, de evaluări personale, m-am născut român și am trăit printre români, am trăit prost, cu frustrări și bucurii, am înjurat și am suferit, n-am chef să-mi exprim public apartența și mândria că sunt și eu un „român frumos”. Discret, în taină, în adâncul sufletului, aș putea să mă „cântăresc”, dacă merit sau nu să mă declar „român frumos”. Și chestia asta s-o știu numai eu.

Știu, proiectul acesta pus pe pereții pasajului din Unirea (nu am timp să mă gândesc cine este inițiatorul, voi afla mai târziu!) este cu totul altceva decât „galeria” de mediocrități, panarame și impostori care apar în fiecare seară la televiziuni.

Sunt două Românii, una la vedere, în lumina reflectoarelor din studiourile TV, și alta care, iată, a coborât în pasajul subteran al metroului. Dar această galerie tocmai asta vrea să ne amintească: viața este printre acești oameni frumoși, nu printre cei de pe „sticlă”. Aici, pe aceste panouri (de ce panouri negre?), este puterea frumuseții!

Și nici „timpul nu mai are răbdare” să-i admir cum se cuvine pe „românii frumoși”, trebuie să ajung la muncă, alături de alți români, fiecare cu munca sa, cu grijile și datoriile sale, asta e totul, suntem români! Alții ne vor alege dacă suntem și „frumoși”! Poate într-o duminică o să trec prin pasaj, să-i văd pe îndelete pe „românii frumoși”. Sigur n-o să mă opresc în fața oglinzii „Fii și tu un român frumos!”… O să trec doar ca să-i văd, să-i țin minte, să nu-i uit pe acești români…  Uite că vine metroul!


EXITCARD

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.
*

Comentarii

Nu există comentarii