Cautare



, Redactor

Explorator. De vocație, om. De profesie, povestitor. www.georgianaciofoaia.ro

Modă |
|

Puterea feminității

Proaspăt ajunsă din India, senină și cu planuri mari pentru târgul V for Vintage care urma să vină, Laura Călin mi-a acceptat provocarea de a ne întâlni într-o dimineață rece și acidulată, in inima unui bistro din centrul vechi al capitalei și de a povesti despre cele trei proiecte în care este implicată: V for Vintage, platforma educațională Design FEED și YogaCity.ro.
V for Vintage #18

Laura mi-a plăcut din prima clipă. Mai târziu, de-a lungul orelor petrecute împreună, am înțeles de ce. Cheia succesului se trage dintr-o veche teorie budistă în care Laura crede cu toată forța: „Succesul în viață și în business înseamnă să fii sigur pe ceea ce faci și să ai o echipă bună alături de tine. Eu cred mult în karma – contează viața pe care o creezi celor din jurul tău. Toate se întorc la un moment dat, însă cel mai bine este să faci lucrurile nu pentru că știi că se vor întoarce, ci pentru că ți-e drag să le faci.“

S-a născut în Târgu Jiu, a venit la facultate în București, a absolvit ASE-ul la specializarea Marketing, a lucrat în PR și BTL și a creat un adevărat fenomen: târgul V for Vintage. Și-a dorit să construiască ceva al său, din pasiunea pentru vintage și design contemporan. „Am vrut să aduc oamenii împreună, să se împrietenească și să micșorez distanța dintre designeri și consumatorii de modă“. Ce-i drept, la vremea aceea, percepția despre industria designului era una de intangibilitate. Laura era fascinată de partea de istorie a modei,  iar vintage-ul i se părea o cale firească de a înțelege istoria și cultura.

Drept consecință, târgul s-a format ca un mix firesc între trecut (vintage), prezent (designul contemporan) și viitor (future design). Prima ediție a avut loc în toamna anului 2008, cu un concept complet inovator pe care publicul era dornic să îl cunoască și a pus bazele proiectului antreprenorial care conectează, o dată pe an, peste 100 de jucători din piață, happening-uri și iubitori ai modei. Formula câștigătoare? „Dacă faci lucurile din pasiune, îți ies.“

În cei aproape 10 ani de V for Vintage, a apărut un juriu care selectează designerii în baza unor criterii prestabilite, un curatoriat general al spațiului care este amenajat într-un anume fel pentru ca totul să fie unitar, un curatoriat al obiectelor vintage, iar de 2 ani este invitat și conceptul de future design. „De atunci până astăzi, echipa este formată din 3 oameni, însă alături de colaboratori suntem o colecție de 20 de oameni, ceea ce este ideal pentru un târg concentrat, de week-end. Ce a fost mai greu era să declin conceptul și să-l pun în practică. De unde pornesc, cum pun ideea în realitate? Și am înțeles că cel mai important este să ai o echipă. Dacă mă uit în spate, recunosc, a fost multă inconștiență și mult curaj, dar erau alte timpuri și eram convinși că va fi bine.“

Laura numără și provocările: „Spațiul pe care îl avem și care devine neîncăpător este pricipala problemă. Nu există un spațiu central care să ne poată găzdui, iar asta e o limitare în expansiune“. Din punct de vedere business, târgul V for Vintage este autosustenabil de la prima ediție, iar investiția în proiect crește de la un an la altul, făcându-și astfel loc și marile planuri: „Există un proiect pe care îl lansăm în perioada următoare, deoarece vrem să scurtăm și mai mult timpul și spațiul dintre producător și consumator: o platformă online curatoriată pe care se vor reuni toți designerii contemporani și cei de future design, creată în parteneriat cu universitățile.“ Design FEED oferă acces direct la toate resursele și își asumă și rolul de educare al publicului, convertit într-o dezvoltare firească a ideii inițiale, care face parte din procesul de maturizare al proiectului.

Pe lângă business și târguri de profil, Laurei îi place să călătorească. „Îmi place să descopăr lumi și oameni noi. India a fost un șoc cultural, ca și când oamenii de aici ar trăi într-o lume paralelă. Îți ridică multe întrebări asupra modului în care trăiești. Apreciez mai mult că sunt născută în Europa și mă bucur de tot ce am, cu recunoștință.“ Cel mai mult a fost impresionată de mixul între haos și ordine, dar și de faptul că femeile sunt atât de frumoase, de feminine și de respectate, deși condițiile de trai sunt extreme. „Au și reguli: prima este să nu omori vaca (știm cu toții că este sfântă), a doua să nu omori femeia și a treia să nu omori bărbatul, de unde rezultă importanța femeii în societate.“

Feminitatea nativă a femeilor din India aruncă pe masa noastră și o discuție deloc abstractă despre feminitate și masculinizarea femeii europene. „Cred că, în goană noastră de a demonstra ceva, ne pierdem feminitatea. Și feminitatea, pe care noi o percepem ca o vulnerabilitate, este de fapt adevărata noastră putere. Iar dacă reușim să ne păstrăm această feminitate, fiind așa cum suntem, avem de câștigat și noi și restul lumii.“

Discuția cu Laura ajunge pe paliere generoase. Crede că timpul e flexibil, avem timp de toate și trebuie să facem ceea ce ne conduce să evoluăm în viață, așa cum cred și eu. Amândouă credem și că întrebarea estențială este „cum îmi pot îmbunătăți ziua de mâine“? O profunzime pe care mă bucur să o întâlnesc în oameni și pe care Laura o descoperă constant, deoarece există în ea mediul fertil în care aceste idei își găsesc rod.

Deși preferă să stea în culise, Laura a pornit blogul ei personal, pentru a așeza un chip uman târgului V for Vintage. Concluzia? Putem să ne depășim status quo-ul. Și chiar dacă la început se simțea expusă, până la urmă, Laura recunoaște: „Îmi place modul de a mă exprima în acest fel. Dacă te identifici cu ceea ce îți place, nici nu mai poți să spui dacă e bine pentru tine. Cred că viața te duce acolo unde poți evolua, important este să ai suficientă deschidere cât să primești ceea ce ți se oferă.“

Caut întotdeauna povestea omului din spatele unei idei, ceea ce îl motivează, elementele care îl transformă. Căutarea mea se adresează celor care citesc, care vor să se inspire, care-și caută modele care să-i determine, prin puterea exemplului, să înceapă propria lor istorie. Este doar unul dintre motivele pentru care descopăr personaje și le scriu povestea. Așa că discuția cu Laura mi-a demonstrat încă o dată că, fără îndoială, complexitatea unui om nu poate fi redusă la cifre ori cuvinte. Drept mulțumire, dăruiesc mai departe o frântură din povestea unui om care m-a inspirat, pentru că acest lucru ține de momentul acesta al evoluției mele.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii