Cautare



, Contributor

http://www.romanianstartups.com

Tech |
|

Mediul de tech startups românesc (Partea a V-a) – Investitorii

Dacă România nu duce lipsă de talent tehnic și nici de spirit antreprenorial, de ceea ce duce lipsă sunt investitorii.
Romanian-Startups-Founders

Există câțiva investitori români, persoane fizice, dispuși să investească în domeniul tehnologie/Internet, dar sunt foarte puțini.

Prin ei se număra Radu Georgescu, Andrei Pitiș, Călin Fusu, Lucian Todea, Marius Ghenea, Adrian Gheară toți cuprinși în TechAngels (o rețea românească a investitorilor privați în tehnologie/Internet).

Dar având în vedere creșterea explozivă a mediului de startup românesc numărul de investitori  este destul de mic.

În ajutorul lor au apărut recent (sau vor apărea curând) și câteva incubatoare de afaceri specializate în investițiile și creșterea afacerilor în tehnologie între ele  numărându-se Mincubator (o inițiativă a Mediafax), Gemini Solutions Foundry (inițiativă a lui Gemini Solutions), Innovation Labs (inițiativă a TechLounge), Spherik Accelerator (o inițiativă a mai multor organizații din Cluj-Napoca), Simplon (o inițiativă a Simplon Franța). Fiind destul de recente (Spherik si Simplon încă în faza de proiect) e prea devreme în a aprecia rezultatele lor pe scena de startup românească.

Mai există desigur și entități mai mari care investesc în mediul românesc de IT, inclusiv firme de venture capital venite din afară cum ar fi 3TS Capital (investiții în Avangate, InternetCorp) sau Tiger Global Investment (investiții în eJobs, Neogen, etc) dar în general acestea se orientează către firme mai mari și care deja sunt profitable neavând prea mult de a face cu firmele de început din România.

Potrivit unei surse, există și o inițiativă a unor persoane private în a înființa o firmă de venture capital având în participație și bani europeni, dar deocamdată este în faza de proiect.

Ca o consecință a lipsei de investitori locali, unele startup-uri românești s-au orientat către piața externă în efortul de a face rost de banii de început. Altele încearcă să atingă profitabilitatea în timp scurt iar câteodată, depinzând și de sub-domeniul în care activează, nu e nu posibil rapid.

O sursă de finanțare destul de importantă pentru startup-urile românești a devenit Bulgaria, care a reușit să aibă nu una ci două fonduri de investiții axate pe tehnologie și Internet, fonduri la care au participat și European Investment Fund. Aceste fonduri se numesc Eleven și Launchub iar reprezentanții lor vin regulat în România în căutare de firme de început în care să investească.

Deși posibilitatea de a avea un acest tip de fond cu participare europeană s-a arătat și României totuși nu s-a făcut nimic în această direcție.

RomanianStartups.com are o cooperare cu fondul Launchub prin care recomandă startup-uri care ar fi potrivite în a primi investiții de la fondul bulgar.

Alte acceleratoare/incubatoare de peste hotare în care au participat startup-uri românești sunt: Seedcamp, Startupbootcamp, Startup Chile, Oxygen, Ignite100, Springboard, Bootup Labs, Grow Labs, Rockstart, HealthBox, Mozilla WebFWD, Selr8r.  

La final

Mediul de tech startup în România se dezvoltă accelerat, cu și mai ales fără intervenția statului (singura măsură în domeniul IT pe care statul a adoptat-o este scutirea de impozit a programatorilor cu carte de muncă – măsură care a ajutat totuși firmele medii și mari din IT și nu prea mult firmele startup).

Cu o mai multe implicare din partea investitorilor privați (din țară și străinătate), cu o mai multă educație a antreprenorilor aflați la început de drum (aici intră și mentoratul din partea întreprinzătorilor cunoscuți – mai ales a celor din străinătate), startup-urile românești s-ar putea dezvolta și extinde și pe piața internațională fără ca să fie nevoite să părăsească totuși țara.

Ca model, România ar putea lua exemplu de la Israel sau Estonia (însuși președintele țării a fost la bază software developer, iar asta se vede), țări mici dar cu un sector tehnologic puternic și care s-au afirmat internațional în acest domeniu.

România, dintr-o destinație în majoritate de outsourcing (pe termen lung nu e sustenabil), poate să devină o destinație unde să se creeze valoare adăugată mare prin produsele concepute și construite aici.

Citiți și:

Mediul de tech startups românesc (Partea I) – 7 ani de evoluție

Mediul de tech startups românesc (Partea a II-a) – Jucătorii locali cunoscuți

Mediul de tech startups românesc (Partea a III-a) – Noii veniți  

Mediul de tech startups românesc (Partea a IV-a) – Startups în străinătate 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii