Cautare




, Contributor

Modă |
|

Lana Dumitru: „Româncele ar trebui să poarte mai des fericirea“

  Vorbeşte cu dezinvoltură despre modă fără a lua în serios acele repere (tendinţe, sezoane, piese obligatorii etc.) care pe alţi designeri şi stilişti ajung să îi terorizeze. Are prea multă ironie pentru asta şi prea puţin timp de pierdut cu lucruri neesenţiale. Despre hainele pe care le creează spune că sunt „păreri purtabile“. Asta pentru că la baza colecţiilor Lanei Dumitru se află ideea, umorul, atitudinea.
Lana Dumitru

De ce imprimeuri? De unde vine pasiunea ta pentru ele? 

La început nu a fost chiar o pasiune, ci mai degrabă o nevoie. Când eram în facultate şi am avut ca temă realizarea primei mele colecţii, mi-am dat seama că, oricât aş căuta în magazine, materiale textile cu femeia-nud, femeia-reptilă sau femeia-trandafir nu am să găsesc pentru că nu le-a făcut nimeni niciodată şi pentru că în magazine se vând materiale cu flori şi fluturi. Apoi, m-am întrebat care este cea mai simplă cale de a transpune în realitate ce îmi imaginez şi schiţez eu. Evoluţia prototipării rapide şi a digitalului a fost, cu siguranţă, salvarea. Aşa am ajuns să îmi fac propriile desene şi imprimeuri în format digital, pe care le-am printat apoi pe materialele textile. Prima oară am apelat la o fabrică de steaguri, acum vreo zece ani, pentru că nu aveam multe opţiuni în România. Mi-am dat seama că este şi o pasiune pentru că am continuat să folosesc haine printate digital în toate colecţiile mele. Este fascinant cum cele mai colorate haine sunt produse doar din materiale pe care eu le cumpăr, de fapt, albe.

 

Cum au fost privite primele tale creații cu motive tradiționale la momentul în care le-ai lansat? Mie mi se pare că de-abia acum lumea a devenit mai deschisă în privința unei astfel de tematici.

Când am lansat colecţia „To Eve“ din care face parte şi rochia „Etno Star“ – probabil bestsellerul brandului meu – eram în facultate şi îmi amintesc că toată lumea era reticentă. Am fost criticată că motivele folclorice nu sunt „cool“ şi tocmai asta mi-a dat şi mai mult curaj. Eu nu cred în trenduri şi în sezoane, cred în hainele manifest, care aduc ceva nou societăţii, care nu sunt superficiale. Sunt „păreri purtabile“, aşa îmi place să le numesc. Aceste motive tradiţionale aproape uitate au putut fi aduse în contemporaneitate tocmai prin această recontextualizare digitală, prin care am asociat pixelii cu tehnicile vechi de ţesere, coasere şi brodare. Precizez că nu am „vătămat“ niciun covor real şi nicio ie, toată inspiraţia a fost transpusă în digital prin propriile mele desene.

 

Cum arată / cine sunt tinerii care poartă creațiile tale? Fetele sunt mai obișnuite cu experimentele fashion, însă bărbații au nevoie de ceva mai mult curaj, nu?

Nici eu nu ştiu prea bine cum arată cei care poartă creaţiile mele tocmai pentru că vând cel mai mult online, pe mai multe continente şi nu numai tinerilor (din fericire!). Într-adevăr, majoritatea comenzilor vin de la fete, dar eu nici nu prea fac haine pentru bărbaţi. Pe site am o categorie de haine unisex, de la tricouri simple la hanorace imprimate. Cred că bărbaţii se pot îmbrăca şi cu o pereche de jeanşi şi un tricou alb şi vor fi OK aşa. Ei nu trebuie să fie prea fashionable din punctul meu de vedere.

 

Cum au fost/sunt primite/privite colecțiile tale de către străini?

Întâi de toate de străini sunt privite (zâmbeşte). Şi le mulţumesc pentru că, aşa, colecţiile mele au atras şi atenţia românilor şi a presei locale (care aşteaptă confirmarea internaţională). Cam aşa a fost şi cu jacheta Lana pentru Puma, una dintre colaborările la care ţin cel mai mult, cu care am reuşit să schimbăm puţin mentalităţile românilor despre motivele autohtone, pe care le-am pus pe celebra piesă clasică sport internaţională.

Există o ladă de zestre a bunicii, niște amintiri, niște oameni care te-au inspirat?

Primii oameni care m-au inspirat au fost părinţii mei, amândoi artişti şi scriitori. Lor le datorez pofta de artă şi design, pentru ca mi-au deschis apetitul în direcţia asta încă de mică. Apoi, desigur, mă poate inspira oricine, de la prietenii mei şi cei pe care îi admir la oamenii de pe stradă îmbrăcaţi aiurea şi totuşi într-o armonie perfectă.

 

Pe lângă reactualizarea unor tematici tradiționale, există mult umor, multă (auto)ironie în creațiile tale – lucru excepțional. Chiar așa, nu crezi că la noi pasionații de modă iau prea în serios tendințele sezonului? 

Desigur, ironia este cheia brandului meu, chiar şi autoironia, cum bine ai observat! Chiar dacă eu nu fac asta, nu aş putea critica designerii care iau in serios tendinţele sezonului, pentru că majoritatea doresc să aibă un business, să vândă rapid şi mult şi apoi să scoată altceva şi iar altceva, care să fie azi la modă, dar nu şi mâine. Este o reţetă bună de făcut bani într-o eră consumeristă… Dar asta nu este în mod obligatoriu reţeta succesului.

 

Care sunt designerii care te-au influențat cel mai mult?

Dacă vorbim despre designerii de modă, probabil Alexander McQueen şi Hussein Chalayan. Surprinzător însă, eu nu mă învârt prea mult prin „lumea modei“ şi sunt influenţată mai degrabă de artişti contemporani, de stradă, de designeri care lucrează în digital, în 3D, care revoluţionează sistemele de lucru şi care se exprimă cu ajutorul tehnologiei. E una dintre temele studiate de mine la doctorat.

 

Cum este feminitatea în viziunea Lanei Dumitru? Ce crezi că ar trebui să poarte mai des româncele?

Feminitatea înseamnă încrederea în sine, să porţi ceva ce îţi stă bine şi nu neapărat ceva care este la modă. Româncele ar trebui să poarte mai des fericirea.

 

Dar din garderoba bărbaților români ce lipsește?

Simplitatea, cred. Bunul gust al hainelor bine croite şi acel je ne sais quoi al stilului care te face să crezi că acel bărbat nu are o haină fashion pe el şi nu s-a chinuit să arate într-un fel, dar arată impecabil.

 

Știu că ai călătorit mult de la o vârstă foarte fragedă. Care sunt cele mai mari câștiguri pe care ți le-a adus acest lucru?  

Unul dintre cele mai importante a fost acceptarea diversităţii. Când călătoreşti, îţi dai seama ce mic eşti tu şi câte alte lucruri frumoase şi diferite de ceea ce ştii tu există. De aici şi pasiunea mea pentru călătorii. Aş vrea să cunosc cât mai mult din fiecare colţişor al Pământului, cu obiceiurile şi oamenii lui. Curiozitatea mi se pare esenţială în ceea ce fac, iar prin călătorii îmi stârnesc, dar îmi şi satisfac această curiozitate.

 

Să vorbim un pic despre spațiul britanic, unde tu ai petrecut o perioadă destul de lungă. Cum te-au influențat designerii de aici? 

La doctorat, în Marea Britanie, am avut de făcut un stagiu pe lângă un designer. Am ales-o pe Mary Katrantzou şi pot spune că nu am fost influenţată de stilul ei, ci de tehnică. Mi-am dat seama ce mediu plăcut, profesionist şi respectuos crease ea şi cum ar trebui să fie o echipă, un brand.

 

Te vezi mutându-te definitiv la Londra sau într-o altă mare capitală?

Nu mă văd mutându-mă undeva anume, prefer să călătoresc şi să stau (sau să mă întorc) acolo unde îmi place.

 

Ca să reușească în domeniul modei, tinerii au nevoie de…?

…Încredere.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii