Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu, pe scurt, despre cum poate România recupera decalajele față de țările dezvoltate

Dacă vrem ca economia României să crească mai repede decât în prezent și să recuperăm decalajele față de țările dezvoltate, trebuie să ne mărim potențialul de creștere, a subliniat Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, cu ocazia aniversării a 25 de ani de prezență a Ernst & Young în țara noastră.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2721x

„Vrem să creştem mai repede; este normal pentru a reduce decalajele. Ca să creștem mai repede trebuie însă să mărim potențialul nostru de creștere. Asta înseamnă, în mod concret, că potențialul factorilor de producție trebuie mărit. Mă refer la toți factorii de producție, dar acum vreau să mă refer în special la factorul capital și la factorul muncă. Problema la noi este că avem dificultăți atât cu factorul capital cât și cu factorul forță de muncă”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a completat că referitor la capital sunt multe de discutat și doar a pus accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor.

Avem un necesar enorm de mare de infrastructură. Asta este o problemă de investiții publice, care au fost întodeauna tăiate în perioade de recesiune, dar, deseori, și în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investițiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanțe crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munții Carpați. Acum vreau să fiu mai clar și precizez că aceasta nu înseamnă trecerea doar de la nord la sud, ci și de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostradă Pitești-Sibiu, ci și de o autostradă Iași-Târgu Mureș. Acestea ar trebui să fie priorități pentru noi”, a detaliat Isărescu.

Nu avem resurse de forță de muncă disponibile și nici calificate

Referitor la forța de muncă, oficialul BNR a menționat că sunt, de asemenea, probleme mari, în condițiile în care avem o rată de activitate mică, cam 66%, față de o medie a Uniunii Europene de 73%, ceea ce dă impresia că avem resurse de forță de muncă disponibile pentru a mări potențialul de producție.

Dar asta nu este chiar realitatea. Pe de o parte, din nou, lipsește infrastructura care nu permite o mobilizare a resurselor disponibile. De exemplu, există insule de șomaj ridicat, cum ar fi în Vaslui, Botoșani, Mehedinți, dar din cauza lipsei de infrastructuri, nu apar stimulentele pentru investiții private în regiunile respective. Pe de altă parte, există o decuplare crescândă între calificările disponibile și calificările forței de muncă pe care le solicită piața muncii”, a subliniat Isărescu.

În plus, cererea pentru calificări înalte este în creștere în România, dar oferta de astfel de calificări a rămas mult în urmă, a punctat Guvernatorul BNR:

„Nu intru acum în detalii, dar este foarte sugestiv să menționez că aproape 21 la sută dintre tinerii români între 15 și 29 de ani nu urmează vreo formă de învățământ, dar nici nu lucrează. În Uniunea Europeană, media acestui indicator este de numai 14 la sută”.

De la 26% la 63%, în 25 de ani. Progres?

Comparând PIB per capita față de media EU 15 în termenii puterii de cumpărare, în 1991, în România acest indicator se situa la 26% din media EU 15, în Bulgaria la 29,8%, în Polonia la 32,3%, iar în Ungaria la 44,7%, a prezentat oficialul BNR. Anul trecut, PIB per capita calculat ca procent din media acestui indicator pentru cele 15 țări care au alcătuit Uniunea Europeană înainte de 2004 era de 44,5% în Bulgaria, 54,5% în România, 63,6% în Ungaria și 64,1% în Polonia.

„Datele pe care le-am prezentat arată că am progresat relativ, dar suntem în continuare pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Aceasta arată că avem multe alte probleme de rezolvat pentru a converge mai rapid și a crește nivelul nostru de trai comparativ cu cel al altor țări emergente. Una dintra aceste probleme este că încă nu am reuşit să înţelegem la nivel de societate şi mai ales la nivelul elitelor, cât de nocive sunt politicile economice prociclice. Experienţa relativ îndelungată pe care o am în domeniul macroeconomic m-a convins de un adevăr esenţial (care mi se părea relativ şi teoretic la începutul anilor 90) şi anume că pentru dezvoltarea durabilă a unei ţări cu economie de piaţă nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice”, a afirmat Isărescu.

Acesta a explicat că, dacă se analizează datele statistice, se constată că atunci când intră în recesiune, economiile dezvoltate au căderi mai mici ale producției comparativ cu cele din celelalte ţări:

În consecinţă, chiar dacă în perioadele de avânt creşterea economică în ţările dezvoltate este mai lentă, pe termen lung media este una favorabilă lor. Există o explicație: economiile dezvoltate au în general politici contraciclice”.

Ataşamentul democraţiilor occidentale pentru politici economice contraciclice vine din experienţa amară a crizelor de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, a detaliat oficialul BNR.

Guvernele păstrează de obicei un sistem stabil de impozite pentru a da predictibilitate mediului de afaceri, astfel că în recesiuni nu reduc, de regulă, impozitele. Dar cheltuielile guvernamentale sunt crescute în timpul recesiunilor, nu în timpul în care economia crește cu rate înalte. În perioadele de avânt economic, guvernele se mulţumesc cu creşteri relativ mai mici, dar care permit acumularea de rezerve pentru a stimula economia în recesiune. Dau acest exemplu pentru a sublinia ideea că stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului în perioade în care acesta crește și fără ajutorul politicilor macroeconomice nu ajută la recuperarea decalajelor”, a subliniat Isărescu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii