Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Deloitte: România are al șaptelea cel mai mare cost al contribuțiilor de asigurări sociale din Europa

România a ajuns statul cu al șaptelea cel mai mare cost al  contribuțiilor de asigurări sociale din 27 de țări ale Spațiului Economic European (SEE), după ce plafonarea bazei de calcul a fost eliminată de la 1 februarie 2017, potrivit unei analize realizate de Deloitte România.  
Raluca Bontas

De anul viitor, România ar putea să revină aproape de mijlocul clasamentului, pe poziția 11, luând în considerare reducerea ratei cumulate a contribuțiilor de la 39,25% la 35%, prevăzută în programul de guvernare. Dar această diminuare a ratei procentuale vine la pachet cu o majorare a venitului salarial brut cu  22,75% pentru a menține valoarea netă a salariului.

Dacă nu ar fi luată în calcul această majorare și ar fi efectuată o analiză comparativă a costurilor asigurărilor sociale plecând de la un venit net, și nu unul brut crescut artificial, România ar putea ajunge chiar pe podiumul țărilor cu costurile cele mai ridicate de asigurări sociale, se subliniază în analiza Deloitte România.

România se afla în a doua parte a clasamentului, atunci când a fost publicat «Studiul comparativ privind beneficiile de asigurări sociale» de către rețeaua Deloitte, în ianuarie 2017. Având în vedere că plafonul bazei de calcul pentru contribuții a fost eliminat de la 1 februarie 2017, am actualizat analiza și am constatat că România a urcat 11 poziții”, a spus Raluca Bontaș (foto), Partener al Deloitte România.

Cele mai mari costuri ale contribuțiilor de asigurări, de peste 45%, sunt în Franța, Ungaria, Belgia, Grecia și Italia. La polul opus se poziționează Malta, Bulgaria, Cipru, Islanda și Irlanda. Studiul comparativ al Deloitte a fost realizat pentru un salariu brut anual de 75.000 de euro, care poate fi considerat unul extrem de ridicat pentru nivelul din România, însă indicat pentru o comparație la nivel UE/SEE/Elveția.

Circa 60% dintre statele din studiu au impus un plafon la calculul contribuțiilor de asigurări. România se afla pe locul 18 în clasamentul ce includea 27 de state SEE, în ianuarie 2017 (România a urcat pe locul 7, în februarie 2017, după eliminarea plafonului).

Observăm că țările cu cele mai mari costuri sunt în mod oarecum evident și cele care nu au plafon. Chiar dacă ratele de taxare sunt apropiate, sumele efectiv datorate cresc simțitor acolo unde lipsește plafonul. România impune contribuții comparabile cu Germania și Belgia, fără a oferi și beneficii comparabile asiguraților. O altă remarcă ar fi că majoritatea statelor permit asigurarea alternativă de sănătate în sistem privat, opțiune care în România lipsește, deși din ce în ce mai mulți angajați apelează strict la acest tip de servicii medicale”, a spus Monica Țariuc, Manager la Deloitte România.

Programul de guvernare: Costul muncii va fi de 70%, față de 75% în prezent

De anul viitor, România ar urma să elimine patru dintre cele șase categorii de contribuții de asigurări existente, să le transfere integral la angajat și să reducă rata cumulată a acestora de la 39,25% la 35%, conform programului de guvernare. Impozitul pe venit ar scădea de la 16% la 10% (0% sub 2.000 lei brut).

Costul muncii va fi, în aceste condiții, de 70%, față de 75% în prezent. Pentru fiecare 100 lei primită de angajat, statul va încasa 70 lei în loc de 75 lei.

Conceptul – transferul contribuțiilor integral la angajat – este binevenit, pentru că angajatorul are acum obligații, dar fără beneficii, iar angajații vor deveni mai conștienți de costul muncii pentru care sunt remunerați. În prezent, ei au la cunoștință salariul brut care include propriile contribuții, nu și costul total cu salariul lor care înseamnă și contribuțiile angajatorului”, consideră Raluca Bontaș.

Pe de altă parte, ea apreciază că este discutabilă din punct de vedere legal eventuala obligare a angajatorilor de a crește salariul brut, ca să fie menținută valoarea actuală a salariului net (în mână).

Probabil, cei mai mulți angajatori vor crește salariul brut. Există însă riscuri de a perturba piața muncii pentru că grilele de salarizare sunt stabilite în funcție de un coeficient raportat la valoarea salariului minim. S-ar putea produce inechități în salarizare în interiorul unei companii pentru că se va micșora ecartul dintre salarii”, a menționat Raluca Bontaș.

Comparativ cu Bulgaria, în România, raportând la același venit net, pentru salariul mediu costul total este cu 15,55% mai mare.

„Pentru un salariu de 4.000 euro ajunge să fie cu  44,16% mai mare, echivalentul a aproximativ șapte salarii minime brute pe economie. Cu alte cuvinte, pentru fiecare poziție de conducere, un investitor poate utiliza economiile rezultate din diferența de cost a asigurărilor sociale pentru angajarea altor șapte angajați în Bulgaria. În condițiile în care ceilalți indicatori relevanți pentru investitori sunt similari, costul contribuțiilor poate fi esențial în decizia investitorilor”, a concluzionat Raluca Bontaș.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii