Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

BNR a identificat un singur risc sistemic ridicat la adresa stabilității financiare a României – creșterea ratei dobânzii. Problema demografică poate amplifica mult orice risc

Banca Națională a României nu a identificatnici un risc sistemic sever în cel mai recent „Raport asupra stabilității financiare”, ediția decembrie 2017, dar reprezentanții instituției au subliniat că o combinație între cele cinci riscurile identificate, dintre care doar unul are un nivel ridicat, poate induce un risc sever, în condiții de piață nefavorabile.
Raport-Inflatie-BNR-15-mai-2017DSC_2899x

Singurul risc sistemic de nivel ridicat identificat de BNR este deteriorarea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, respectiv riscul creșterii ratei dobânzii, a cărui evoluție este previzionată ca staționară.

La acesta se adaugă trei riscuri sistemice moderate, dar în creștere: tensionarea echilibrelor macroeconomice în România, creşterea îndatorării populaţiei, atât prin canalul băncilor, cât şi al IFN, precum și disciplina scăzută de plată în economie, vulnerabilități în bilanțul firmelor.

În plus, Banca Centrală a identificat drept risc sistemic redus accelerarea creșterii preţurilor imobiliare, a cărui o evoluție este estimată în staționare.

Nu am identificat nici un risc sistemic sever, dar o combinație între riscurile identificate poate induce un risc sever, în condiții de piață nefavorabile”, a subliniat Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR.

Aceste cinci riscuri ciclice sunt potențate de o problemă structurală, fundamentală, nu doar a economiei, ci a societății românești: problema demografică, potrivit BNR. Aceasta este generată atât de declinul natural al populaţiei, cât și de fenomenul emigrației.

„Deşi România înregistrează cel mai mare nivel al PIB din ultimii 25 de ani, fenomenul emigraţiei continuă, iar populaţia îmbătrâneşte. Sporul natural negativ al populaţiei s-a adâncit semnificativ în ultimii ani, România înregistrând una dintre cele mai ridicate valori din UE, în timp ce emigraţia este endemică. Mai mult, fenomenul emigraţiei afectează și profesiile cu pregătire profesională înaltă, cum ar fi domeniul medical. Astfel, se creează presiuni care contribuie la accentuarea tensiunilor asupra echilibrelor macroeconomice şi limitează PIB-ul potenţial”, a detaliat Voinea.

Cel mai mare risc: creșterea ratei dobânzii

Riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente se situează la un nivel ridicat, în contextul în care consolidarea ratei de creştere a economiei globale şi a comerţului internaţional rămân semnificativ incerte. Această incertitudine este provocată de riscurile din politicile economice și monetare, de acumularea unor dezechilibre structurale la nivelul economiilor emergente, economii printre care se află și România, şi de intensificarea tensiunilor geopolitice.

O ajustare abruptă a primei de risc aferentă ţărilor emergente poate avea efecte negative importante asupra mediului intern”, a subliniat Voinea.

Acesta este și principalul risc identificat de Banca Centrală Europeană, a reamintit viceguvernatorul BNR.

„Acesta este în fapt riscul de credit sau riscul creșterii ratei dobânzii, declanșat de politicile monetare ale economiilor dezvoltate, de incertitudinile externe și de modul în care piața reacționează la acestea. În context, riscul de credit se referă la creșterea costului finanțării externe – atât pentru statul român, cât și pentru sectorul bancar și pentru firme”, a subliniat Voinea.

În ultimele luni, acest risc a și început să se materializeze, a precizat BNR-ul. Rezerva Federală a început ciclul de întărire a politicii monetare. Banca Angliei a decis creșterea dobânzii de politică monetară, care, „deși păstrează rata reală puternic negativă, poate fi un semnal – mai ales pe fondul creșterii incertitudinii privind Brexit”, a subliniat Voinea.

Într-una dintre economiile din regiune cu care România se poate compara, Banca Cehiei a crescut de două ori rata dobânzii. Viceguvernatorul a admis că această decizie s-a luat în circumstanțe speciale, după renunțarea la țintirea unui nivel al cursului de schimb, și în condițiile unei inflații în creștere.

În același context, Banca Centrală Europeană a decis reducerea programului de achiziție de active, deși nu a stabilit o dată pentru ieșirea din acest program.

„Deși cu viteze diferite, și cu excepții notabile (Banca Japoniei, de exemplu), devine din ce în ce mai clar că era dobânzilor joase se apropie de sfârșit. Economiile emergente sunt, de obicei, afectate când cresc dobânzile în economiile dezvoltate, și este esențial ca astfel de episoade să le găsească în bună ordine internă”, a subliniat Voinea.

Tensionarea echilibrelor macroeconomice a continuat

Din acest motiv devine preocupantă tensionarea echilibrelor macroeconomice în România, fenomen care a continuat să se manifeste în perioada de la precedentul Raport, cel din mai.

Principalul factor de creștere economică a fost reprezentat de consumul intern, în timp ce balanţa externă a contribuit negativ, din cauza adâncirii deficitului balanţei bunurilor. Este preocupant acest deficit, în condițiile în care țările din regiune înregistrează excedente”, a explicat Voinea.

Din balanța bunurilor cel mai mult au crescut bunurile de consum, a căror pondere aproape s-a dublat, ajungând la peste 19%, în intervalul ianuarie – iulie 2017, față de ianuarie – iulie 2016, reiese din datele Eurostat. În același timp, bunurile intermediare s-au redus, până la aproximativ 42% de la 51%, cele de capital au scăzut de la 22% la 13,5%, iar materiile prime au urcat la 28% de la 24%.

Investiţiile nu au avut un aport semnificativ la creşterea economică. Creșterea economică peste potențial nu este un lucru îngrijorător întotdeauna, mai ales atunci când are loc, de exemplu, după o recesiune. De asemenea, exista o serie de argumente care arata că potențialul de creștere al economiei poate fi mai mare decât cel calculat în prezent, atât din motive tehnice (seriile de timp nu sunt suficient de lungi și au fost influențate de recesiunea din 2009-2010), cât și din motive fundamentale, dar a căror fructificare presupune ajustări structurale”, a menționat Voinea.

Astfel, ocuparea deplină a forței de muncă reprezintă o condiție de manual pentru atingerea potențialului de creștere economică, recomandă BNR. Reprezentanții Băncii Centrale susțin că resurse importante în aceasta direcție vin de la cei aproape trei milioane de români care muncesc în străinătate și aproximativ patru milioane de români inactivi.

Urmărirea îndeplinirii unor priorități de politică economică nu trebuie să pună în pericol stabilitatea financiară

Creșterea îndatorării populației, cel de-al treilea credit, poate transmite aceste riscuri de la nivel macroeconomic la nivel microeconomic, pentru debitori.

BNR recomandă creditele cu dobândă fixă, pe fondul creșterii riscului de supraîndatorarea a populației

Apreciem că atât tensionarea echilibrelor macroeconomice, cât și creșterea îndatorării populației reprezintă riscuri în creștere la adresa stabilității financiare a țării, în mod special în contextul schimbării sentimentului pieței internaționale față de economiile emergente, reflectat prin prima de risc. Aceste evoluții pot fi contrabalansate de un mediu intern stabil și predictibil, dar pot fi și accentuate de o stare de incertitudine determinată de schimbări majore, insuficient pregătite și explicate, în mixul de politici publice”, a mai spus Voinea.

Incertitudinea amână investițiile și crește preferința pentru lichiditate – iar prețul preferinței pentru lichiditate este rata dobânzii, potrivit BNR.

Atunci când mediul extern este caracterizat de incertitudini și se află în punctul unei inversări de ciclu, este recomandabil ca mediul intern să nu adauge la aceste incertitudini. Urmărirea îndeplinirii unor priorități de politică economică nu trebuie să pună în pericol stabilitatea financiară, care este un bun public”, a completat Voinea.

Disciplina scăzută de plată din economie se reflectă în constrângeri bugetare slabe și în sectorul privat

Disciplina scăzută de plată din economie, de la nivelul companiilor se reflectă în constrângeri bugetare slabe și în sectorul privat.

Aceasta contribuie la adâncirea vulnerabilităților care pot afecta stabilitatea financiară, prin alocarea ineficientă a resurselor, majorarea creditelor neperformante, distorsionarea semnalelor pieţei, crearea unei cvasi-mase monetare cu efecte negative asupra inflaţiei”, a punctat Voinea.

Un număr semnificativ de companii, 276.400 (44% din total, la finele anului 2016), sunt subcapitalizate, având un nivel al capitalului propriu sub nivelul reglementat, dintre care 268.500 de firme au capital negativ. Situația acestora este determinată, în principal, de înregistrarea de pierderi – 217.300 de firme totalizau pierderi de 33 de miliarde de lei, anul trecut, respectiv gradul ridicat de îndatorare în anumite sectoare.

De asemenea, obligaţiile restante ale firmelor faţă de bugetul de stat au crescut cu 5,9%, anul trecut.

Altă cauză a acestui risc este capacitatea redusă de recuperare a creanţelor comerciale, în special la nivelul microîntreprinderilor, coroborată cu numărul important de firme din portofoliul instituţiilor de credit care nu au trecut printr-un ciclu economic complet.

În plus, insolvența a reintrat pe un trend ascendent, atât ca număr de firme nou intrate în insolvență (6.100 în primele opt luni ale anului), cât și ca volum al neperformanței generate asupra sectorului bancar. Volumul creditelor neperformante generate de către firmele în insolvenţă a crescut cu circa o treime, la un miliard de lei.

De asemenea, arieratele bugetului de stat faţă de sectorul real s-au majorat cu 9%, în intervalul septembrie 2016 – septembrie 2017, la 223,1 milioane de lei.

Într-un sens mai larg, disciplina scăzută de plată din economie evidențiază vulnerabilități structurale în bilanțul firmelor. Se cuvine spus că disciplina scăzută de plată din economie nu este un risc nou, ci o vulnerabilitate recurentă în economia României”, a subliniat Voinea.

Cu toate acestea, viceguvernatorul a precizat că instituția a ținut să îl marce drept un risc distinct și în creștere din trei motive care îl fac să fie mai periculos ca altădată. În primul rând, reducerea vulnerabilităților din bilanțul băncilor, prin curățarea portofoliului de credite neperformante, nu are corespondent în reducerea vulnerabilităților din bilanțul firmelor, ceea ce înseamnă că se mențin probleme structurale în economie.

În al doilea rând, vulnerabilitățile din bilanțul firmelor s-au permanentizat, chiar și în condiții de creștere economică peste potențial. În al treilea rând, după încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional și UE, o parte din reformele realizate pe durata acordului în ce privește întărirea disciplinei la plată în economie, în special reducerea arieratelor, au fost inversate.

De altfel, inversarea reformelor structurale pare să fi început imediat după finalizarea acordului cu FMI și UE și este vizibilă în cel puțin două dintre riscurile evidențiate: tensionarea echilibrelor macroeconomice (prin abandonarea consolidării fiscale), respectiv slăbirea disciplinei de plată în economie”, a adăugat Voinea.

Creșterea prețurilor imobiliare este un risc pentru că instituțiile de credit au expuneri substanțiale pe această piață

Un risc de intensitate mai scăzută, dar legat de creșterea îndatorării populației, îl reprezintă accelerarea creșterii preţurilor imobiliare, care sunt, în continuare, un risc pentru sectorul bancar, în contextul în care expunerile instituţiilor de credit în legătură cu piaţa imobiliară sunt substanţiale.

Prețurile locuințelor au avut o dinamică pozitivă, dar semnificativ mai redusă decât în numeroase țări din UE, pe fondul creșterii veniturilor populației, îmbunătățirii așteptărilor viitoare ale indivizilor privind situația financiară şi menținerii ratelor de dobândă la valori extrem de reduse”, a mai spus Voinea.

Cu toate acestea, doar o parte redusă din tranzacţiile imobiliare sunt finanţate prin credit. Pe termen mediu, potențialele riscuri care pot fi generate de portofoliul de credite cu garanții ipotecare vizează senzitivitatea ridicată la riscul de creștere a ratei dobânzii a debitorilor care au contractat un credit ipotecar.

Cele cinci riscuri sintetizate mai sus sunt ciclice, fiind legate de evoluția ciclului economic și financiar. Ele pot fi adâncite, pe viitor, de o eventuală decelerare a creșterii economice, care va ridica și problema următorului motor de creștere economică, după ce motorul consumului intern va încetini. Creșterea intermedierii financiare pentru companii ar putea fi acest motor alternativ, dar cu condiția îmbunătățirii disciplinei de plată, al reducerii incertitudinilor și al revenirii la un sentiment pozitiv al pieței”, a completat Voinea.

Doar cinci riscuri

Începând cu această ediție a Raportului, cea de-a 14-a, Consiliul de Administrație al BNR a restrâns numărul riscurilor prezentate la maxim cinci.

Liviu Voinea a precizat că această restrângere s-a făcut din două motive: „posibilitatea de a concentra analiza și a atrage atenția asupra celor mai importante mesaje, precum și alinierea la buna practică internațională a băncilor centrale care publică rapoarte de stabilitate financiară, și cu precădere a BCE. Nu putem face așadar comparații complete cu harta riscurilor din rapoartele anterioare.

„Raport asupra stabilității financiare” este realizat începând cu anul 2006, iar din 2016, Banca Centrală l-a extins la două ediții pe an.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii