Cautare




, Staff

Burse |
|

Verde de București

De-abia în ultimii doi ani piața de capital din România a recuperat pierderile provocate de criză. Dar optimismul privind evoluţia 2018 este moderat, în condițiile în care se vor produce schimbări pe mai multe paliere.
bursa

Marți, 21 noiembrie 2017, ora 9. O capitalizare de 673 de milioane de lei se afișa pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), la deschiderea pieței, în dreptul MedLife (simbol: M), cel mai mare operator de servicii medicale din România, după cifra de afaceri. Valoarea era cu 29% peste cea din urmă cu 11 luni, în data de 21 decembrie 2016, când se lista în urma unei oferte publice inițiale (IPO) de 522,4 milioane de lei. În cursul anului 2017, aprecierea s-a ridicat mai sus de-atât, atingând în august și un plus de 50%.

 

„Fantasticul” românesc

Evoluția pozitivă a MedLife este cu atât mai apreciată de către specialiștii pieței de capital, cu cât aceasta a fost prima listare a unei companii românești pe BVB după aproape nouă ani(!). Anterior, Teraplast s-a listat, în iulie 2008, după un IPO de 51 de milioane de lei (16 milioane de euro), pentru un pachet de 25% din companie, rezultând o capitalizare de 204 milioane de lei (64 de milioane de euro). Este drept că distanța mare dintre cele două a fost cauzată și de faptul că, în această perioadă, criza ne-a lovit puternic bursa, mulți investitori trezindu-se peste noapte (la propriu!), că au conturile goale.

Pentru piața de capital a venit Moș Crăciun. Este finalul de an (n.red. – 2016) care a însemnat foarte mult pentru piața de capital românească. Comparativ cu deficitul de imagine pe care piața asigurărilor l-a dus, piața de capital românească a reușit anul acesta (n.red. – 2016) câteva performanțe. Simpla includere a noastră în posibilitatea de a deveni o piață emergentă a însemnat extraordinar de mult. Astăzi (n.red. – 21 decembrie 2016), a venit și cadoul. Cadoul se cheamă MedLife. Pentru investitori, pentru alți antreprenori privați care au stat în expectativă după nereușita ultimei încercări cu Adeplast (n. red. – din octombrie 2013, când a dorit să vândă 33% din companie)”, spunea Mircea Ursache, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), când s-a listat MedLife.

Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al BVB, declara, în acea perioadă că listarea MedLife este un pas înainte fantastic, pentru piața de capital, în general, și în special pentru antreprenorii români care, prin piața de capital, vor putea să-și majoreze capitalul, adică să atragă capital și să-și achiziționeze competitorii pentru a câștiga masă critică. Raportat la situația de-atunci, acea listare a fost un pas fantastic: patru listări, în 2017, și alte două în pregătire.

Reprezentanții Departamentului de Analiză al Băncii Transilvania spun că, în 2017, am avut la BVB trei listări importante – Digi Communications (DIGI), Transilvania Broker de Asigurare (TBK) şi Sphera Francise Group (SFG), care au testat cu succes apetitul investitorilor retail şi instituționali pentru companiile locale şi au adus la BVB două sectoare a căror lipsă se simțea, telecom şi lanțuri de restaurante.

La finele lunii noiembrie 2017, Anghel reitera, în cadrul unui eveniment organizat la BVB, că din ce în ce mai mulți antreprenori români se gândesc să folosească BVB ca un instrument pentru finanțarea și dezvoltarea afacerilor, ceea ce este extraordinar pentru România, nu doar pentru piața de capital. „Trecem prin cea mai bună perioadă din istoria Bursei, din ultimii 20 de ani, din punct de vedere listărilor, cinci”, a punctat președintele BVB.

Din perspectivă regională, este extrem de puțin. La finele anului 2016, capitalizarea companiilor de pe BVB era de 33,3 miliarde de euro (dintre care 16,8 miliarde de euro, 50,45%, cea a companiilor românești), echivalentul a 26% din cea a companiilor listate la Varșovia și a 35% din cea de la Viena și cu 9% mai puțin decât cele de la Atena, arată datele Federation of European Securities Exchanges (FESE), citate de un studiu al PwC.

În schimb, aceasta era cu 46% peste cea de la Praga, 51% peste cea de la Budapesta și de 6,6 ori mai valoroasă decât cea de la Liubliana și de la Sofia, fiecare cu câte cinci miliarde de euro. Ca număr de companii listate, 86, anul trecut, BVB-ul depășea Viena (83), Budapesta (42), Liubliana (38) și Praga (25), dar avea cu 60,5% mai puține decât cele 218 de la Atena, cu 75% sub cele 354 de la Sofia și cu 90% sub cele 893 de la Varșovia. În plus, Varșovia a avut, în 2016, 13 IPO-uri în valoare de 127 de milioane de euro, iar Sofia doar una de un milion de euro.

Datele arată că este loc de creștere foarte mare și o contribuție a tuturor, de la autorități la consultanți și la actorii din piață, poate impulsiona piața de capital din România și creșterea interesului investitorilor”, a spus Alexandra Smedoiu, director taxe la PwC România.

Tranzacțiile cu titluri de stat au crescut cu 150%, în 2016, comparativ cu anul anterior, ajungând la 846,87 de milioane de lei (7,5% din valoarea tuturor tranzacțiilor). Cele mai multe tranzacții din 2016, 84% din total, au fost cele cu acțiuni, de 9,46 de miliarde de lei, o creștere de 6,4%, față de anul precedent. Cu toate acestea, valoarea tranzacțiilor s-a redus în 2016 cu 7,45% față de anul precedent, ajungând la 11,25 de miliarde de lei.

 

Evoluția bună din 2017

Tendința de creștere din 2016 a continuat în 2017. În data de 20 noiembrie, când BVB a aniversat 22 de ani de la redeschiderea din noiembrie 1995 (după aproape 50 de ani de la închidere), cele 88 de companii listate pe piața principală aveau o valoare de piață de aproximativ 165 de miliarde de lei (35,5 miliarde de euro), fiindu-le tranzacționate zilnic, în medie, 36,7 milioane de acțiuni. Anul acesta, până la mijlocul lunii noiembrie, au fost realizate pe BVB aproape 730.000 de tranzacții cu peste 8,15 miliarde de acțiuni, valoarea cumulată fiind de 10,8 miliarde de lei.

Ca dinamică, Bursa de la București a rămas una dintre campionele Europei. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a crescut cu 35,6%, la sfârșitul primelor nouă luni ale anului 2017, în Polonia, singura piață din Europa Centrală și de Est (CEE) reclasificată, în 2017, de FTSE Russell la statutul de piață dezvoltată, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, arată o analiză a cotidianului financiar polonez Parkiet, pe baza datelor FESE și citată de BVB. România, care este o piață de frontieră, a urmat trendul și a raportat o creștere a acestui indicator cu 31,5%.

Aceste rate de creștere le-au depășit cu mult pe cele ale altor piețe, cum este cazul Austriei (+18,8%), Ungariei (+13,7%) sau Elveției (+11,4%), în timp ce, Bursa de Valori din Praga a înregistrat un declin de 7,1%. În plus, investițiile de pe BVB au depășit 1,8 miliarde de euro, în primele nouă luni ale anului 2017, cu aproape o treime mai mult, comparativ cu primele trei trimestre ale anului precedent.

În aceeași perioadă, Bursa de Valori din Varșovia a ocupat prima poziție atât ca număr de IPO, cât și ca valoare a acestora, fiind urmată de BVB, cu două IPO-uri (Digi Communications și AAGES), care au avut o valoare cumulată de 208 milioane de euro, la care s-au adăugat două emisiuni de obligațiuni corporative de aproape 822 de milioane de euro.

În primul semestru al anului 2017, numărul de tranzacții derulate la BVB a crescut cu 9,93% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la 548.708, iar valoarea acestora a urcat cu 37,17%, până la 6,697 miliarde de lei.

Ca urmare a listării Digi Communications, în primul semestru al lui 2017, capitalizarea BVB a înregistrat cel mai ridicat nivel în luna mai, de aproape 178 de miliarde de lei, iar cel mai diminuat nivel în ianuarie, de 149 de miliarde de lei, minimul primului semestru al anului.

Se observă o evoluție ascendentă a capitalizării bursiere, începând cu luna iunie 2016, când a fost înregistrată cea mai mică valoare a capitalizării bursiere din perioada ianuarie 2016 – iunie 2017 (aproximativ 114,9 miliarde de lei)“, se mai scrie în raportul ASF.

În cursul primului semestru al lui 2017, cea mai lichidă companie listată la BVB (piața principală, acțiuni) a fost Banca Transilvania (TLV), care a deținut 19,47% din valoarea totală tranzacționată. În urma acesteia s-au clasat Fondul Proprietatea (FP), Romgaz (SNG), BRD – Groupe Société Générale (BRD) și OMV Petrom (SNP). Astfel, sectorul bancar și cel energetic erau cel mai bine reprezentate în topul lichidității bursiere. Între primele 20 de companii de pe BVB, ca lichiditate, se remarcă pozițiile MedLife, locul 12, și Digi Communications, locul 7.

 

Și 2018?

În ciuda evoluției pozitive, participanții la piață nu debordează de optimism, când privesc în perspectiva anului 2018. „Dacă adaptarea la noua realitate economică – marcată de prețuri şi de costuri de finanțare în creştere – se va face fără şocuri majore, iar factorii de risc politic scad treptat în importanță, avem motive să mizăm pe o revenire a pieței după un al doilea semestru din 2017 mai puțin favorabil. Estimăm pentru 2018 reluarea tendințelor ascendente pe Bursa de la Bucureşti şi noi listări. Credem că există, încă, suficient potențial, pe termen mediu şi lung, fiind una dintre puținele piețe de capital europene care are încă drept reper maximele din 2007, de dinainte de criză, în ceea ce priveşte creşterea”, au apreciat reprezentanții BT.

La finele anului 2007, capitalizarea totală a companiilor de pe BVB a fost de 110,4 miliarde de lei (31,6 miliarde de euro), cu 74 de companii listate, o creștere cu 31%, față de 2006. De acest nivel s-a apropiat capitalizarea companiilor de pe BVB după șase ani, în 2013, și de-abia în 2015 l-a depășit, dar a și staționat aici.

În 2007, valoarea tranzacțiilor creștea cu peste 70%, față de anul anterior, depășind 18 miliarde de lei, iar lichiditatea pieței reglementate avansa cu 40%. În același an, s-au tranzacționat 14,25 de miliarde de acțiuni, respectiv o medie de 57 de milioane de acțiuni într-o ședință de tranzacționare, în valoare de 17,63 de milioane de euro. La finele anului 2008, capitalizarea bursieră a companiilor de pe BVB se redusese cu 48%, față de anul anterior, până la 57,8 miliarde de lei (14,7 miliarde de euro), iar valoarea tranzacțiilor cu 53%, până la 8,5 miliarde de lei (2,3 milliarde de euro).

Alin Brendea, directorul general adjunct al Prime Transaction, afirmă că este dificil de făcut prognoze pentru piața de capital românească pentru 2018, într-o perioadă atât de incertă precum cea traversată la finele anului 2017.

Evolutia pieței va depinde de evoluția economiei și a emitenților listați, pe de o parte, iar, pe de alta, de evoluțiile burselor internaționale. În acest moment, ar trebui să rămânem optimiști pentru 2018, însă acest optimism a devenit foarte fragil, în ultimele săptămâni. În mod cert, dacă politicile guvernamentale dobândesc claritate și dacă echilibrele macro se mențin într-o zonă relativ echilibrată, putem spera la un 2018 pozitiv pe piata autohtonă. Pe de altă parte, mă aștept ca, la finalul anului următor, euforia pe care o traversează piețele internaționale și care s-a materializat în noi maxime istorice să se stingă, lăsând loc unor corecții. O atare realitate va pune presiune și pe piața autohtonă”, a mai spus Brendea.

 

Listarea Hidroelectrica?

Cristian Duțescu, avocat fondator al Duțescu & Asociații, crede că 2018 va fi foarte complicat: „În primul rând, va fi mereu comparat cu 2017, care a fost un an excepțional din punct de vedere a listărilor. Marea așteptare este perla coroanei, listarea Hidroelectrica. Este așteptarea investitorilor de câțiva ani de zile, poate de când a intrat în insolvență, în 2012. Să vedem care va fi decizia Ministerului Economiei.

La finele lunii octombrie 2017, Toma Petcu, ministrul Energiei, a spus că Hidroelectrica va fi listată la BVB, probabil, în 2018, proiectul de listare fiind în dezbatere publică. La finele lunii septembrie 2017, același ministru preciza că statul intenționează să listeze la bursă 10% din Hidroelectrica, față de 15%, cum prevedea proiectul inițial din 2014.

Se pune pe piață această companie pentru a avea foarte clar indicii, nu doar bursieri, dar și ceilalți indici, să vedem cum evoluează compania din punct de vedere financiar și pe piață. Ne dorim ca suma obținută, din estimările noastre este destul de substanțială, să fie folosită pentru dezvoltarea companiei. Această companie a fost restructurată printr-o, să spunem, renunțare a unor investiții în zona de mentenanță, modernizare, retehnologizare. Acești trei parametri sunt foarte importanți pentru că, la ora actuală, Hidroelectrica are o capacitate totală de producție de 6.400 de MWh și, în realitate, nu poate să producă mai mult de 3.000 – 3.500 MWh”, a explicat Petcu.

În primul semestru al anului 2017, compania a obținut un profit net de 716 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,7 miliarde de lei, cu aproximativ 3.300 de angajaţi.

Între iunie 2012 și martie 2017, Hidroelectrica a fost în insolvență, procedura fiind administrată de Euro Insol, compania deținută de Remus Borza (devenit din 2016 deputat ALDE). Din 2013, compania a intrat pe profit, iar treptat a reușit să-și scadă datoria, până a ieșit din insolvență (martie 2017), dar optimizarea conturilor s-a făcut în detrimentul investițiilor.

 

Provocarea MiFID II

Mircea Ursache crede că este dificil de comentat cum va arăta, în 2018, piața de capital, deoarece foarte multe dintre atributele autorităților naționale din cele 27 de state membre (n.red. – s-a referit fără Marea Britanie) vor fi trasferate organismului central european, ESMA (European Securities and Markets Authority).

Procesul acesta complex de integrare a piețelor de capital, care urmează integrării sistemului bancar, notificat acum trei săptămâni ca finalizat (n.red. – la începutul lunii noiembrie 2017), se va finaliza în 2019. Pe de o parte, o mare parte din coordonarea integrării s-a finalizat, reglementarea fiind una singură. De-aici a apărut MiFID II (n.red. – Directiva Markets in Financial Instruments Directive), la zece ani de la MiFID I, pentru că MiFID I nu mai corespundea, deloc, nevoilor și realităților pieței”, a detaliat Ursache.

Vicepreședintele ASF responsabil cu piața de capital a menționat că un alt element important în 2018 se referă la controlul direct al autorităților europene asupra entităților românești, fie că este vorba de fonduri, fie autorități centrale etc.

Sigur că mutarea centrului de greutate spre Europa are rațiuni economice. În perioada 2006 – 2015, tranzacțiile transfrontaliere cu titluri de capital au depășit 2.200 de miliarde de euro. Deci, la nivel european, nu este deloc indiferent ce întâmplă cu aceste titluri în piață, și pentru piața noastră, și pentru protecția noastră”, a subliniat Ursache.

Duțescu a confirmat că s-au lovit în practică de problema tranzacțiilor transfrontaliere și a facilitării tranzacționării transfrontaliere a ofertelor publice pe mai multe piețe. „Din această perspectivă este important ca actorii cei mai importanți care sunt implicați în aceste tranzacții, mă refer, în deosebi la Depozitarul Central, să joace un rol foarte important. 2018 este anul în care Depozitarul Central din România să fie conectat cu cât mai mulți depozitari din UE”, a mai spus Duțescu.

 

Piață emergentă?

Reprezentanții ASF au început să participe la negocierile derulate de ESMA pentru implementarea noului cadru, din toate punctele de vedere.

Așa că nu este rost de o stare de «plângăceală» în privința MiFID II. MiFID II trebuie implementat și în România, care este unul dintre statele importante și care speră ca în 2018, nu în 2019, să se upgradeze la statutul de piață emergentă“, a subliniat Ursache.

Agenția globală de rating a piețelor FTSE Russell a anunțat, pe 29 septembrie 2016, că include piața de capital din România pe lista țărilor care prezintă un potențial substanțial de a trece la statutul de piață emergentă, într-un orizont de timp scurt sau mediu, de la cel de piață de frontieră, de-atunci și actual, deoarece îndeplinește opt dintre cele nouă criterii. Îmbunătățirea statutului depinde de progresele înregistrate în ceea ce privește lichiditatea pieței și prezența în piață a companiilor mari, cu valori de tranzacționare individuale semnificative.

La finalul fiecărei luni septembrie, Comitetul de Clasificare al FTSE se întrunește pentru a decide asupra ratingului acordat țărilor. Piața care îndeplinește toate criteriile este inclusă pe o lista scurtă (Watchlist) în vederea promovării la o categorie superioră. Pe lângă FTSE Russell, alte trei instituții importante internaționale – MCSI (SUA), S&P Dow Jones (SUA) și STOXX (Elveția) – au evaluat pozitiv piața de capital din România.

Anghel estima, la finele lunii mai 2017, că România poate deveni piață emergentă în 2020, în condițiile în care mai are nevoie doar de creșterea lichidității, care s-ar putea realiza prin listarea unor companii mari, precum Hidroelectrica:

În 2020, cred că vom fi piaţă emergentă, în contextul creşterii capitalizării companiilor. Valoarea totală a capitalizării ar putea ajunge la 15-20% din PIB, faţă de 12% în prezent (n.red. – se referă doar la companiile românești). Sper că, atunci, vom depăşi Cehia şi Ungaria din acest punct de vedere. Anunțul FTSE Russell de acum câteva luni de includere în Watchlist pentru o potențială upgradare a reprezentat efortul a patru ani de zile. Este o competiție intensă pentru fonduri. Când România va fi upgradată vom avea acces la o dimensiune a fondurilor de circa 20-25 de ori mai mare.

Ovidiu Dumitrescu, Deputy General Manager al Tradeville, susține aceeași opinie privind lichiditatea și listarea unor companii mari, precum și că, pe termen mediu (trei – cinci ani), accederea la statutul de piață emergentă este o evoluție naturală pentru piață de capital din România.

Practic, bursa în România trebuie să se apropie mai mult de a deveni un fenomen de masă decât unul de nișă, cum este acum”, a menționat Dumitrescu.

Alin Brendea estimează că șansele pieței de capital din România de a ajunge piață emergentă, într-un orizont de timp mediu, sunt de peste 50%. Smedoiu a precizat că, în prezent, pe piața de capital din România există investiții ale investitorilor mari și foarte mari, dar sunt limitate la câțiva emitenți – Fondul Proprietatea, câteva bănci, câteva companii de utilități.

Potrivit studiului PwC, pe lângă lichiditate, numărul de companii listate și valoarea IPO-urilor, precum și tipurile de investitori, alte probleme cu care se confruntă piața de capital din România sunt guvernanța și transparența, costul excesiv al participării la piață și fiscalizarea sau birocrația. Iar alte soluții propuse, decât cele menționate, sunt Fondul Suveran de Investiții (FSI) și legislația flexibilă, care să permită crearea de REIT-uri, de exemplu, dar și a altor fonduri sau/și instrumente de investiții. Proiectul FSI se află în dezbatere, la Parlament, iar, potrivit celor mai recente informații prevede includerea în acesta a unui număr de 90 de companii, procentul de deținere variind.

 

Provocările anului 2018

Din 2018, tendințele în ceea ce privește supravegherea companiilor se schimbă. „Modelul de supraveghere este schimbat fundamental, de la o strategie globală s-a trecut la o supraveghere pe bază de riscuri. În momentul de față, avem o radiografie a fiecărei entități din piață. În funcție de riscurile identificate, decidem, când facem controlul, dacă facem teste de stres, dacă facem mistery shopping. Nu va mai exista un calendar ca fiecare trebuie controlată o dată pe an. Supravegherea va determina tocmai expunerea la riscuri a entităților din piață“, a adăugat Ursache.

Altă provocare pentru 2018 este situația fondurilor de pensii, susține Duțescu. Despre naționalizarea Pilonului II de pensii s-a vorbit intens în anul 2017, iar, până la urmă, cota de contribuție la acesta este redusă din 2018, de la 5,1% la 3,75%, deși legislația prevedea ca aceasta să ajungă la 6%, încă de la începutul anului 2016. Fondurile de pensii din România dispun de opt miliarde de euro din care 65% i-au investit în titluri de stat, 20% la BVB și 15% către alte investiții.

În lumea civilizată, fondurile de pensii sunt motoarele pieței de capital, sunt unii dintre cei mai importanți investitori”, a punctat Duțescu. Avocatul a subliniat că speră ca în 2018 piața de capital românească să nu aibă o problemă din cauza schimbării conducerii ASF. El mai speră ca, în 2018, să se rezolve, după 19 ani, pragul la SIF-uri: „Toată lumea așteaptă. Este un secret al lui Polichinelle că ar fi benefică eliminarea. Poate în 2018, după ce în 1999 aveam un prag de deținere la SIF-uri de 0,1%, vom avea un prag de deținere de 100%”. În fața atâtor provocări nu este de mirare că piața de capital îi sperie, încă, pe români.

 

Noul CEO al BVB?

La începutul anului 2018, se așteaptă numirea oficială a unui nou CEO al BVB, după ce polonezul Ludwik Sobolewski și-a încheiat mandatul în vara anului 2017 și a demisionat în octombrie 2017. La finele lunii noiembrie, agenția de presă Agerpres a anunțat că noul director general al BVB este Adrian Tănase, CIO (Chief Investment Officer) al NN Pensii România, cel mai mare jucător de piața pensiilor private, cu active de 14 miliarde de lei, care este și un important investitor pe BVB.  Lucian Anghel a refuzat să confirme numirea, dar a menționat că BVB va nominaliza, în următoarele săptămâni, un nou CEO, în mod formal, pentru moment încă nu s-a luat o decizie formală.

 

Cel mai ieftin marketing din prezent?

Conform studiului PwC, companiile românești sunt reticente în a se lista, pentru că li se pare prea complicat, prea costisitor, prea multe rapoarte de făcut și „va vedea toată lume ce fac în companie”. Alexandra Smedoiu, director taxe la PwC România, a precizat însă că acest cost nu este foarte ridicat, deoarece nivelul comisioanelor a fost mult redus, în ultimii ani.

Nu voi uita niciodată comentariul unui consultant, care a listat o companie pe AeRO și care‑mi spunea că :«Din păcate, antreprenorii români nu știu ce au aici. Cu câteva mii de euro poți să-ți listezi compania, poți să ai acces la capital, să obții un marketing extrem de bun. În Italia, același lucru ne costă minimum 500.000 de euro.» Acolo, numai costul de marketing ar fi mult mai mare decât costul de listare al acelei companii”, a precizat Anghel, în cadrul unui eveniment organizat la BVB, la finele lunii noiembrie 2017.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii